Craciun 2012: S-au pastrat traditiile de Sarbatori?

Marti, 25 Decembrie 2012, ora 00:00
3269 citiri
Craciun 2012: S-au pastrat traditiile de Sarbatori?

Craciunul si Sarbatorile de Iarna reprezinta, probabil, principala perioada de sarbatori a anului, avand semnificatii diverse in mentalul romanesc - de la valentele religioase la vacanta, de la ocazia de a te intoarce la traditii, la experimentarea unor noi obiceiuri, promovate de media si companiile comerciale.

Despre traditii si modernitate, despre semnificatia Craciunului pentru romanul anului 2012 si modul in care el traieste aceasta sarbatoare, vorbeste pentru Business24Ioana Popescu, Director de Cercetare de la Muzeul Taranului Roman.

Ce simbolizeaza in primul rand Craciunul pentru romanul anului 2012?

Oricine, de la sat sau de la oras, poate raspunde pe strada sau trezit din somn, ca de Craciun sarbatorim Nasterea Domnului. La sat, conform zicerii "Pastele fudulul", "Craciunul satulul", aceasta sarbatoare inseamna mancare multa, feluri traditionale, masa intinsa timp de trei zile.

La oras, Craciunul inseamna in 2012 vacanta cu punte, timp in plus pentru cumparaturi.

In ambele zone insa, Craciunul inseamna si in 2012 colinde. La oras nu se mai aude Stefan Hrusca, ci cantari folclorice (prelucrate putin pentru public) in toate mall-urile si pietele.

La sat... e mai greu de generalizat, in unele zone se colinda, in altele, se asculta radioul sau televizorul, dar cred ca nu exista in Romania anului 2012 Craciun fara sunetul cantecelor specifice.

In ce fel sunt diferite atmosfera si modul in care traieste Craciunul o persoana din mediul urban romanesc fata de una din mediul rural? Ce inseamna aceasta sarbatoare pentru fiecare dintre ei?

Trebuie sa constat ca nu mai sunt mari diferente intre Craciunul urban si cel rural, ba chiar se intampla ca orasenii sa faca tot posibilul pentru a petreace sarbatoarea in familie, in timp ce in multe sate, de Craciun oamenii sa petreaca la megalo-pensiunile locului.

Daca vorbim despre Maramures, uitam sa observam ca, de multa vreme deja, cetele colinda sub lumina reflectoarelor si a camerelor de televiziune, in timp ce in sate mai putin umblate, cantarea unui singur colind dureaza cel putin o jumatate de ora (de stat afara in frig, laolalta gazde si colindatori) si ca pentru acest fel de cantare, oraseanul nu mai are rabdare.

Postul Craciunului se tine, fie el postire crestina, fie el dieta vegetariana; curatenia mare se tine, fie ea primenire, fie ea lustruire; impodobirea bradului se tine, fie acesta cumparat, fie furat, fie de plastic; obiceiul sarmalelor si al cozonacilor se tine, fie acestia munciti acasa, sau comandati la firme de renume.

In rest, in timp ce la tara se taie porcul (fara asomare prealabila), la oras se descopera din ce in ce mai frecvent Legendele Maicii Domnului.

Ce traditii vechi de Craciun se mai pastreaza pana astazi? Ce sanse au ele sa supravietuiasca in continuare?

Ar fi o discutie mai lunga de definire a traditiilor. De exemplu, in Romania rurala, bradul era simbol de viata lunga, sanatate si belsug pentru nunta, semn de trainicie si belsug pentru casa noua, sau substitut al omului pentru lumea de dincolo la inmormantare.

Bradul impodobit de Craciun este un imprumut din Europa occidentala, patruns la noi pe filiera intelectual urbana si patruns in sat aproximativ in perioada interbelica.

Asadar, putem vorbi despre traditia bradului de Craciun in Romania? Daca ma gandesc la faptul ca a fost preluat de comunisti ca semn al continuitatii, si transformat in pom de iarna, adus de Mos Gerila, impodobit preponderent cu vata in intreprinderi si folosit ca prilej de spionare a educatiei pe care o primeau copiii salariatilor, as zice ca da, bradul de Craciun poate fi considerat a fi avut o valoare simbolica, metabolizata in moduri diferite in epoci diferite.

In orasul actual, traditia bradului de Craciun devine tot mai complexa, vorbindu-se despre trendul anului - in forma, materie, culori, podoabe. Colindul, chiar daca mai putin colindatul nu numai ca s-a pastrat, dar revine in forta, sub forma de mix intre colinda precrestina, cantecul de stea si cantarea psaltica.

Porcul (sacrificat in gospodarie sau nu), ramane animalul simbolic al Craciunului, asemenea mielului de Pasti.

Inovatia globalogena a Craciunului contemporan in Romania, cu sanse de transformare in traditie, este oferirea de cadouri. Intre actualul cadou ieftin, sau strict necesar, ambalat somptuos si inselator si vechiul schimb de daruri ("Nu venim cu niciun rau / Aducem pe Dumnezeu" in schimbul colacilor si a nucilor) e o diferenta uriasa! Dar cadoul comercial este cel care are sanse de permanentizare.

Apropo de cadouri, credeti ca pe langa semnificatiile sale religioase si culturale, Craciunul a inceput sa fie considerat si "o sarbatoare a economiei", in care nivelul de cheltuire creste semnificativ?

Da, cred ca sarbatoarea Nasterii Domnului se schimba cel mai sigur si rapid in serbarea consumerista a Santei.

Ne-ati putea spune daca au inceput sa se dezvolte noi obiceiuri dupa 1989? Este posibil ca acestea sa se transforme in traditii care sa fie continuate pe termen lung?

Primele actuale-noi-viitoare traditii care-mi vin in minte ca bucurestean sunt concertele lui Stefan Banica Junior si actiunile caritative cu ocazia targurilor de Craciun (nu stiu de ce cuvantul caritabil pare sa nu mai corespunda standardelor lingvistice europene). Asadar, facerea de bine anuntata, la vedere, devine traditie, in timp ce mila crestina, discreta si obligatoriu nestiuta decat de Dumnezeu dispare.

Ne-ati putea prezenta o traditie de Craciun "imprumutata" din alte tari?

Prin observatie empirica, am consatat ca masa de Craciun la oras incepe sa includa tot mai des curcanul la cuptor, ca fel principal; nu stiu daca este rezultatul contaminarii prin intermediul mass media cu deja binecunoscuta sarbatoare americana, sau al recomandarilor de dieta sanatoasa...

#traditii Craciun, #interviu Ioana Popescu, #Craciun modern, #simboluri Craciun, #semnificatie Craciun Romania , #Timpul liber