Cum prevenim minciuna? Parenting, cu Urania Cremene

Copii mint pentru a atrage atentia sau pentru ca au inteles ca pot dobandi puterea prin unele cuvinte. Ei mint si pentru a se razbuna, dar si daca vad ca adevarul nu este crezut.

Datoria parintilor este sa se controleze si sa dea un exemplu copilului, iar pe masura ce acesta creste, parintele duce o lupta continua de a castiga si pastra increderea copilului.

Minciuna poate fi prevenita, iar reactia la minciuna trebuie controlata inteligent.

Prevenirea si Reactia la Minciuni

Fiti exemple de onestitate. Trebuie sa fim clari cu copiii nostri ca nu acceptam minciuna si de ce - si apoi exersati ceea ce predicati.

Predati buna credinta. Este bine sa predam buna credinta in mod repetitiv, nu doar dupa ce copiii au mintit deja. Impartasiti evenimente din ziar si vorbiti cu copiii despre greutatile prin care trec oamenii din cauza greselilor si minciunilor. Aproape fiecare basm pune o problema morala. Parintii pot folosi aceste oportunitati pentru a discuta luarea deciziilor si rezultatele adevarului si lipsei de onestitate.

De ce mint copiii

Exersati cresterea copiilor echilibrata si disciplina respectuoasa. Copiii trebuie sa se simta destul de in siguranta pentru a-si recunoaste greselile. Cand parintii folosesc pedepse aspre sau nedrepte, sunt sanse mai mari ca unii copii sa inceapa sa minta.

Cand exista prea putina supraveghere parentala, copiii pot scapa mintind, asa ca devin destul de capabili s-o faca des... Cand parintii folosesc disciplina rezonabila, respectuoasa, copiii au sanse mai mari sa fie onesti. Studiile au aratat ca copiii din familiile echilibrate nu numai ca au mintit mai putin, dar au aratat si o credinta mai mare in comportamentul moral.

Daca banuiti o minciuna, incercati sa nu raspundeti cu furie, desi probabil va veti simti raniti si tradati. Tineti minte cum era cand erati copii si cat de greu e sa fii onest. Incercati sa intelegeti motivele copilului si folositi rezolvarea conflictelor, in loc doar sa pedepsiti copiii.

Credeti copiii, daca nu aveti motive bune sa fiti suspiciosi. Prea des, parintii presupun ca copiii sunt vinovati, daca acestia nu reusesc sa demonstreze ca sunt nevinovati. Daca copiii au mintit in trecut, nu fiti ranchiunosi si banuitori. Cand nu credem copiii onesti, daunele pot fi severe. Fiti dispusi sa iertati si sa reconstruiti increderea.

Intrebati-i pe copii intr-un mod care ii incurajeaza sa fie onesti. Nu incercati sa prindeti copiii cu minciuna. De exemplu, un parinte gaseste o sticla goala de alcool la gunoi si intreaba: "Ce ati facut tu si cu Cristi in timp ce va jucati aseara?"

Daca aveti motive sa banuiti o problema, mentineti-va autocontrolul, fiti deschisi cu ceea ce stiti, si prezentati lucrurile respectuos. "Tocmai am gasit...Trebuie sa stiu adevarul despre..."

Influenta parentala asupra minciunii

Asigurati copiii ca nu veti fi furiosi daca spun adevarul - si apoi pastrati-va calmul pe masura ce ascultati. Ocupati-va de problema si multumiti-le pentru riscul de a fi onesti.

Aveti modalitati separate de a disciplina, una pentru fapta gresita si una suplimentara pentru minciuna. Copiii trebuie sa inteleaga ca exista doua modalitati diferite de a disciplina pentru doua greseli diferite. Disciplina pentru mintit poate reflecta distrugerea increderii.

De exemplu, cand adolescentii rateaza ora de somn si mint in legatura cu motivul pentru care au intarziat, exista doua probleme.

O disciplina potrivita pentru ora de somn ratata este sa renunte la privilegiile sociale una-doua nopti (sa iasa cu prietenii, de exemplu). Copiii pot recladi increderea cazand de acord sa sune acasa o data sau de doua ori pe seara, atunci cand si-au reprimit privilegiile.

autor: Jody Johnston Pawel, Parent's Toolshop, traducere Urania Cremene