Cartel Alfa: Guvernul vrea haos, tensiuni sociale si frauda fiscala

Trimiterea salariatilor in concediu fara plata 15 zile, introducerea obiectivelor de performanta sau eliminarea principiilor privind negocierea colectiva sunt cateva dintre modificarile Codului Muncii respinse de sindicate si care, potrivit acestora, vor crea haos, tensiuni locale si frauda fiscala, informeaza Mediafax. 

Confederatia National Sindicala "Cartel Alfa" arata, miercuri, intr-un comunicat de presa, care sunt principalele propuneri de modificare a Codului Muncii pe care sindicalistii le resping.

Astfel, sindicalistii nu sunt de acord cu modificarea articolului 40, prin care se instituie dreptul angajatorului de a stabili unilateral obiective de performanta individuala pentru salariati si criterii de evaluare, aratand ca instituirea acestui drept, fara a se preciza un sistem de limitare rezonabila a obiectivelor de performanta ce pot fi stabilite, deschide calea catre abuzuri.

"Angajatorii vor putea stabili obiectivele in asa fel incat salariatii nu vor putea realiza niciodata salariul negociat si vor putea fi concediati cu usurinta pentru necorespundere profesionala, daca nu indeplinesc obiectivele de performanta", precizeaza "Cartel Alfa".

Sindicalistii nu sustin nici propunerea Guvernului prin care se elimina limitarea posibilitatii de prelungire a delegarii salariatului doar o singura data pentru 60 de zile, prevazuta la articolul 44.

In opinia acestora, prin aceasta prevedere salariatii vor putea fi constransi sa accepte delegari multiple sau permanente, fara ca angajatorul sa mai fie obligat la introducerea clauzei de mobilitate in contractul individual de munca (CIM) si la plata unor drepturi suplimentare pentru salariatul care munceste intr-un astfel de regim.

Alte prevederi respinse de sindicalisti se refera la acordarea dreptului angajatorului - sub pretextul reducerii temporare a activitatii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare -de a reduce unilateral programul de lucru al salariatilor de la cinci la patru zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, precum si de a trimite salariatii in concediu fara plata pe o perioada de 15 zile lucratoare consecutive pe an, cuprinse in articolul 52, alineate noi 3 si 4, si in articolul 53.

"Angajatorul va putea invoca motivul ca si-a redus temporar activitatea, pentru a-si micsora costurile cu salariile, fara a mai fi obligat sa plateasca salariatilor 75 la suta din salariul de baza.

In acest fel, costurile sau o parte substantiala din costurile oricarei conjuncturi economice nefavorabile sunt transferate exclusiv pe seama salariatilor.

Pana acum, statul era derobat de orice obligatie de securitate sociala fata de salariatii care platesc contributiile la asigurarile sociale de somaj, indemnizatiile fiind suportate de angajatori. Dupa modificarea Codului Muncii, atat statul cat si angajatorii transfera sarcina lor numai angajatilor", sustin sindicalistii "Cartel Alfa".

O alta propunere pe care sindicatele nu o agreeaza se refera la concedierile colective si la criteriile sociale convenite prin contractele colective de munca pentru departajarea salariatilor, excluzandu-se cu desavarsire posibilitatea stabilirii prin negocieri colective a unui mix de criterii sau ignorarea obiectivelor de performanta in cazul unor categorii protejate sau vulnerabile de salariati.

"In cazul concedierilor, primii concediati vor fi salariatii incomozi, sub pretextul ca nu au realizat «obiectivele de performanta individuala».

Deoarece criteriile de evaluare a acestor performante sunt stabilite unilateral de catre angajator, in fapt, angajatorul va concedia pe oricine va dori, fara ca salariatii sa mai poata fi aparati. Dupa concediere, chiar de a doua zi, patronul poate angaja alte persoane pe locurile de munca ale celor concediati, fara a mai suporta vreo consecinta", precizeaza "Cartel Alfa".

Totodata, sindicalistii "Cartel Alfa" considera ca prin modificarea articolului 72 se elimina din Codul Muncii dreptul de preferinta la angajare recunoscut salariatilor concediati, in situatia in care angajatorul isi reia activitatea mai inainte de trecerea unei perioade de noua luni dupa concedierea colectiva, "ceea ce pune in evidenta inca o data ca modificarile propuse servesc acelor angajatori care nu doresc sa aiba nicio responsabilitate sociala".

O alta modificare contestata de sindicalisti se refera la majorarea la trei ani a perioadei pentru care se poate incheia un contract pe durata determinata si la introducerea posibilitatii prelungirii contractului, fara limita de numar al prelungirilor si fara limita ca durata a perioadei de prelungire.

In opinia acestora, consecinta va fi precarizarea muncii salariatilor, datorita generalizarii sistemului de angajari pe perioada determinata. Sindicalistii nu sustin nici prevederile referitoare la Agentiile de munca temporara, intrucat, eliminandu-se limitarea situatiilor in care un angajator putea recurge la munca temporara, angajatorii vor recurge din ce in ce mai mult la angajari prin intermediul acestor agentii, avand in vedere ca salariul unui lucrator angajat in acest fel este protejat de lege doar la nivelul salariului minim garantat in plata.

"Chiar daca agentul de munca temporara va negocia cu utilizatorul un salariu mai mare pentru salariatul pe care il pune la dispozitie, legea nu-l obliga sa-i plateasca acel salariu, ci salariul minim pe economie.

Aceasta in conditiile in care Comitetul pentru drepturile sociale, in Concluziile pe anul 2010 privind Romania, afirma ca situatia din Romania nu este confoma cu articolul 4§1 al Cartei revizuite, pe motiv ca salariul minim este in mod manifest inechitabil.

Comitetul a avut in vedere ca salariul minim brut se ridica la 146,73 euro la finele anului 2008 si ca reprezenta numai 31 la suta din salariul mediu brut si numai 42 la suta din salariul mediu net", se mai arata in comunicat.

Nici perioada de referinta pentru calculul duratei maxime legale a timpului de munca, care, potrivit propunerii Guvernului, poate fi extinsa pana la 12 luni, fara a fi necesar ca extinderea sa se faca prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, nu este agreata de partea sindicala.

In opinia sindicalistilor, modificarea va avea ca efect si eliminarea negocierii colective la nivel de ramura ca mecanism de extindere a perioadei de referinta. O alta propunere respinsa de sindicalisti se refera la majorarea termenului de compensare a muncii suplimentare cu timp liber corespunzator de la 30 de zile la 60 de zile.

"Mai intai s-a prevazut ca salariatii nu au dreptul la nicio indemnizatie in caz de reducere a activitatii, iar acum se acorda dreptul angajatorului de a pretinde efectuarea de ore suplimentare pentru eventualele zile platite in caz de reducere a activitatii.

Astfel de reglementari sunt menite sa elimine orice responsabilitate sociala a angajatorilor", precizeaza "Cartel Alfa".

Nici articolul 129, prin care se stabileste ca normele de munca se fac si se modifica doar de catre angajator, fara acordul salariatului sau al sindicatului, nu este sustinut de partea sidicala, care considera ca astfel patronul poate oricand sa modifice norma de munca, ceea ce inseamna ca poate sa modifice unilateral si dupa bunul plac salariul.

"Salariatii vor deveni in acest fel scalvii propriului contract de munca", afirma sindicalistii.

Acestia atrag atentia si asupra faptului ca se elimina prevederea potrivit careia durata concediului de odihna se stabileste prin contractele colective de munca si se instituie regula stabilirii duratei acestuia prin contractul individual de munca, ceea ce poate deschide poarta pentru liberul arbitru in stabilirea concediilor de odihna prin negocieri individuale si va fi posibil ca salariati aflati in situatii identice sa beneficieze de durate diferite ale concediilor de odihna, in functie de bunavointa angajatorului.

"Este eliminata posibilitatea stabilirii salariilor prin negocieri colective. Prin contractele colective se vor putea stabili numai nivelurile salariale minimale, iar salariile individuale se vor stabili numai prin negocieri individuale (art. 157). Aceasta modificare elimina posibilitatea negocierii colective a grilelor de salarii si a fixarii de limite superioare ale salariilor diferitelor categorii de salariati", mai arata "Cartel Alfa".

De asemenea, potrivit sursei citate, prin propunerea de modificare a Codului Muncii se urmareste si diminuarea rolului Consiliului Economic si Social, de la cel de organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului la un rol nederminat si nedefinit si se doreste schimbarea rangului legii prin care se organizeaza CES, din lege organica in lege simpla.

Sindicalistii sustin ca se doreste si eliminarea masurilor de protectie pe care legislatia nationala trebuie sa le garanteze conducatorilor organizatiilor sindicale si, in acest fel, Codul Muncii va contraveni din nou prevederilor Conventiilor OIM nr. 87 - libertatea sindicala si nr. 98 - dreptul la libera organizare si negociere colectiva, "ca pe vremea lui Ceausescu si ca in primii ani dupa Revolutie".

Sindicalistii mai sustin ca sunt propuse modificari care diminueaza rolul organizatiilor sindicale, dar, in schimb, promoveaza si favorizeaza institutia "reprezentantilor salariatilor", care nu sunt organizati pe criteriul unor interese comune si nu-i reprezinta pe salariati decat sporadic, pentru ca, in practica, acestia ar fi "oameni ai patronului".

"Prin favorizarea institutiei reprezentantilor lucratorilor, Guvernul Romaniei violeaza Conventia OIM nr.135 privind reprezentantii lucratorilor, precum si Recomandarea OIM nr. 143 cu acelasi obiect.

Atat cele doua documente cat si deciziile si principiile Comitetului pentru Libertate Sindicala subliniaza in mod constant ca nu este legitima utilizarea institutiei reprezentatilor lucratorilor ca instrument pentru slabirea pozitiei organizatiilor sindicale", se mai arata in comunicatul remis MEDIAFAX.

Sindicalistii precizeaza ca abrogarea articolelor 238 - 247, respectiv toate principiile negocierilor colective, reprezinta primul pas spre abolirea intregului sistem actual de negocieri colective.

In ce priveste reintroducerea angajamentului de plata, sindicalistii sustin ca acesta vulnerabilizeaza situatia salariatului in raport cu angajatorul, pentru ca, in vreme ce angajatorul poate oricand sa dispuna o actiune cu efecte directe asupra salariatului, acesta nu poate, printr-o actiune a sa, sa produca vreun efect direct asupra angajatorului.

Sindicalistii mai afirma ca in proiectul de modificare este abrogat articolul 23, alineatul 1 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv demunca, respectiv prevederea potrivit careia "Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni, sau pe durata unei lucrari determinate".

Acestia precizeaza ca cele doua modificari elimina, pe de o parte, perioada minima pentru care poate fi incheiat un contract colectiv, dar limiteaza perioada maxima pana la 31 decembrie 2011, adica se limiteaza dreptul de negociere colectiva al salariatilor in cazurile in care in aceasta perioada inceteaza unele contracte colective (indiferent de nivel).

"Guvernul doreste haos, nu ordine. Guvernul doreste tensiuni sociale, nu pace sociala. Guvernul doreste frauda fiscala, nu concurenta loiala", concluzioneaza CNS "Cartel Alfa".