De ce au incredere romanii in sefi

Trei sferturi dintre angajatii romani au o parere buna despre sefii lor directi, procentaj care depaseste state precum Franta, Germania sau Belgia. Peste 50% dintre angajatii companiilor din Romania au o parere destul de buna. Cu toate acestea, numarul oamenilor care au o parere foarte buna despre acestia a scazut cu 13% in 2011 fara de 2007, potrivit sondaj realizat in Romania, in luna februarie. 

 Ana Ber, Senior Consultant Dr. Pendl & Dr. Piswanger pune aceste cifre pe seama specificului cultural romanesc, dar si pe seama presiunii existente in ultimul an pe piata muncii.

Abuzul de putere ierarhica din partea sefilor ramane inca un motiv de nemultumire pentru angajatii romani, sustine Carmen Copindean, Director Adjunct Centrul de Dezvoltare Manageriala.

Cei mai multumiti de sefii directi sunt americanii (86%), urmati de canadieni (83%), rusi (80%), britanici (77%), romani (75%), francezi (74%), spanioli (72%), germani (72%), italieni (71%), belgieni (71%) si polonezi (70%), potrivit sondajului realizat de firma germana de consultanta Rundstedt HR Partners, in cadrul caruia au fost intervievate 6.796 de persoane din cele 12 state.

Din Romania au fost chestionate 303 persoane, de la 100 de companii, 66 private si 34 de stat.

Cum se explica fenomenul neasteptat de “incredere”?

Procentajul mare de angajati cu o parere buna despre seful direct, care depaseste tari cu o situatie mult mai buna pe piata muncii este explicat de catre Ana Ber prin specificul nostru cultural, de a ne focusa mai mult pe relatii decat pe procese.

“Managerii sunt mult mai atenti la relatia cu subordonatii decat cei din tarile mai vestice care sunt mai orientati spre zona de procese”, a precizat consultantul pentru Bloombiz.

Carmen Copindean este de parere ca parerea pe care angajatii o au fata de sefii lor directi se stabileste in primul rand in functie de asteptarile anagajatilor fata de sefi.

“Un ‘sef bun’ poate insemna lucruri diferite, in functie de persoana. Fie cineva care obtine rezultate, fie cineva care are grija de subordonati, fie cineva care este competent profesional sau care are anumite calitati personale”, a declarat aceasta.

Care sunt cauzele aceste scaderi de 13% in numarul oamenilor cu o parere foarte buna despre sefi?

“Multe dintre companii au inceput sa fie mult mai orientate pe rezultat, iar acest fapt s-a reflectat in presiunea asupra angajatilor.  Noi suntem tentati sa luam lucrurile oarecum personal iar daca rezultatele muncii noastre nu sunt pe masura asteptarilor companiei sau daca obiectivele sunt mai sus decat cele setate de noi, tendinta este de a blama seful pentru presiunea impusa asupra noastra”, sustine Ana Ber.

Criza a fost un factor care i-a determinat pe sefi sa ia decizii mai dure, orientate spre de reducerea costurilor, accentuand sentimentul de nesiguranta si vulnerabilitate, este de parere Directorul Adjunct al Centrului de Dezvoltare Manageriala.

“Probabil ca oamenii s-au simtit mai mult obstructionati si limitati in initiativele lor, decat incurajati si stimulati. S-a folosit mai mult motivatia negativa, pentru indepartarea de consecinte nedorite, decat cea pozitiva, prin abordarea cu entuziasm a unor tinte inovative si ambitioase si realizabile in acelasi timp” a declarat acesta.

Ce ii nemultumeste pe romani?

In rezultatele studiului, intre argumentele principale pentru nemultumirile fata de seful direct se regasesc situatiile in care un sef vorbeste despre un coleg fara cunostinta acestuia, lipsa autocontrolului emotional, tendinta unor sefi  de a “uita” sa salute sau dezinteresul pentru problemele angajatilor.

Consultantul Dr. Pendl & Dr. Piswanger adauga acestor revendicari si lipsa de suport, lipsa de intelegere dar si o delimitare clara intre viata profesionala si viata personala.

“Oamenilor le-ar placea sa socializeze mai mult, sa aiba relatii mai personale cu seful direct, iar tendinta ultimilor ani este de a face o delimitare intre zona de business si zona personala”, a explicat Ber, intr-un interviu acordat Bloombiz.

Carmen Copandean subliniaza ca faptul ca “treptat se trece de la stilul directiv la stilul participativ, care pune accent mai mult pe implicarea oamenilor si folosirea creativitatii lor. Din pacate insa, puterea ierarhica este folosita de multe ori abuziv, pentru a impune unele decizii care nu sunt suficient argumentate sau chiar fundamentate. Sefii pot dezvolta un complex de superioritate, iar angajatii se simt desconsiderati. Se vor supune "ordinelor" primite, dar atmosfera de lucru va fi viciata de resentimente, care submineaza increderea si colaborarea in cadrul colectivului”.