Germania vrea sa dea o lectie de economie Europei: Asa se obtine cresterea!

Prin actuala adoptie masiva de refugiati, Germania se reintoarce la un model patentat pe piata interna a muncii inca de acum 60 de ani.

La mijlocul anilor 50, Republica Federala Germana a fost nevoita sa importe forta de munca din Iugoslavia, Grecia si Turcia pentru a pune in miscare economia tarii devastata de razboi.

Din punctul de vedere al lui Enzo Weber, seful Institutului de Cercetare in Munca din Nurenberg, refugiatii au un mare atu: sunt motivati.

"Sunt oamenii care au pierdut totul sau aproape totul. Acum li se da o noua sansa la viata, iar, daca se agata bine de ea, ei vor deveni o forta in doar cativa ani", crede Weber.

"Germania se confrunta cu provocari demografice majore. Tara poate beneficia de pe urma imgrantilor cu pregatire profesionala, atat prin consolidarea potentialului de crestere economica, cat si prin cea a sistemului de asigurari sociale", spune si Jens Weidmann, presedintele bancii centrale a Germaniei.

Dar, pana atunci, Germania trebuie sa investeasca masiv in pregatirea acestor nou-veniti, dupa cum observa si Raimund Becker, reprezentant al Agentiei Federale pentru Forta de Munca.

In timp ce unii dintre refugiati se pot lauda cu o calificare profesionala de invidiat, peste 90% din masa de imigranti recent intrata in Germania nu are pregatirea necesara pentru a inlocui muncitorii autohtoniau explicat analistii germani pentru Bloomberg.

Calificat sau necalificat, totul porneste de la zero

Anas Al-Asadi, unul dintre sirienii primiti in Germania a cheltuit 6000 de euro si trei luni din viata pentru a ajunge in Europa. I-au fost necesare 3 incercari de traversare a Mediteranei pana a pune piciorul pe tarmul spaniol.

Apoi, in februarie, a ajuns in Germania unde a depus cererea de azil si s-a trezit incartiruit intr-un centru unde s-a plictisit de moarte vreme de 4 luni.

Abia din iulie, Asadi, avocat de profesie, si-a luat inima in dinti si a cerut sa fie lasat sa faca ceva, orice.

De angajare in cadrul unei companii nici nu putea fi vorba, pentru aceasta avand nevoie de acte de azilant emise de statul german, asa ca tanarul a fost trimis la munca in folosul comunitatii.

Cateva zile pe saptamana, avocatul sirian Anas Al-Asadi sterge praful, curate podelele si aranjeaza cartile in biblioteca unui centru multifunctional pentru tineri din Pfungstadt, un orasel din apropiere de Frankfurt.

Plata este la nivel minim: 1 euro/ora, asa cum sunt platiti toti imigrantii angrenati in astfel de activitati.

Pentru moment, Asadi este multumitit ca a iesit din starea de lancezeala in care se complacuse in centrul care gazduieste 100 de refugiati. In plus, munca in biblioteca si interactiunea cu localnicii l-au ajutat sa deprinda mai bine limba germana.

Salvatorii natiei

Programul initiat de primaria orasului Pfungstadt are deja 15 refugiati angrenati in activitati diverse. A starnit, de asemenea, interesul altor orase din tara, in contextul in care 5000 de imigranti intra zilnic in Germania.

Inclusiv oficialitatile de la Berlin tind sa creada ca cifra de 800.000 de solicitanti de azil prognozata pentru anul in curs va fi depasita cu usurinta. Ultimele estimari vorbesc deja de un milion de refugiati care vor depune cereri de azil.

Pentru germani, ingrijorarea cea mai mare este legata de costul intretinerii acestor nou-veniti, dar, in acelasi timp, multi dintre ei cred ca refugiatii pot resuscita economia tarii, confruntata cu o lipsa acuta de personal, cauzata de natalitatea scazuta din ultimele decenii.

"Intr-un scenariu ideal, primirea refugiatilor poate stabiliza economia germana", explica Dieter Zetsche, omul din fruntea giganticei companii auto Daimler.

Statisticienii estimeaza ca populatia Germaniei se va reduce, de la 80 de milioane in prezent, la 68 de milioane in 2060. Tot in acest interval de timp, populatia activa a Germaniei ar urma sa scada cu 30%, la 34 de milioane de angajati.

In prezent, rata somajului este de 6,4%, cea mai scazuta de la reunificarea tarii din 1990.

Banca Nordea estimeaza ca nivelul cheltuielilor cu gazduirea refugiatilor ar putea ajunge la 5,4 miliarde de euro, impulsionand PIB-ul cu 0,25% in urmatoarele 18 luni.

Integrarea, marea provocare

Programul din Pfungstadt este pus la punct de un alt copil adoptiv al Germaniei. Halima Gutale, un asistent social din cadrul primariei oraselului german, a sosit in aceasta tara din Somalia in urma cu 19 ani.

Femeia stie foarte bine ce provocari ii asteapta pe cei nou-veniti, iar problema de integrare in comunitatea locala este una dintre cele mai stringente.

"Nu ne dorim sa cream societati paralele, cu germanii intr-o tabara si refugiatii in alta. (...) Urmatorii ani vor fi cei mai grei pentru cei nou-veniti", crede Gutale.

Nemtii vor sa invete Europa "cum se face"

Cancelarul german Angela Merkel are in plan sa ajunga la impunerea unei cote obligatorii de refugiati pentru statele din UE.

Acestea ar urma sa fie nevoite sa preia surplusul de imigranti cantonati in Grecia, Ungaria si Italia.

Noua propunere a liderului de la Berlin va fi discutata pe 22 septembrie intre ministrii de Interne si de Justitiei din cele 28 de state membre, dupa ce intalnirea de saptamana aceasta s-a soldat cu un esec usturator pentru sustinatorii cotei obligatorii.