Cum va arata noua lege a educatiei

Noua lege a educatiei se vrea a fi una moderna, in pas cu vremurile, compatibila cu scoala europeana, in conditiile unui buget mai mic decat cel din tarile UE, dar care tinde spre 6% in 2012, informeaza Mediafax. 

Optiunile majore ale Legii educatiei fac referire la reconfigurarea ciclurilor de studii, asa cum ele sunt si cum este firesc sa fie. Clasa pregatitoare e inclusa in invatamantul obligatoriu, deci se instituie invatamantul obligatoriu de la varsta de sase ani.

Potrivit studiilor internationale, cu cat un copil merge mai devreme la scoala, cu atat rezultatele invatarii sunt mai bune, iar vulnerabilitatile sale sunt mai mici.

Clasa a IX-a trece la gimnaziu, consecinta acestui fapt fiind cu siguranta o rata a abandonului scolar mult redusa, avand in vedere ca cea mai mare rata a abandonului scolar in Romania se inregistreaza atunci cand copiii trec de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.

Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educatiei este modul de finantare a scolilor, finantarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilitati, apa, caldura, manuale si tot ceea ce tine de standardele minime de autorizare a scolii, adica materiale didactice si asa mai departe.

"Faptul ca aceasta finantare va fi facuta per elev va da atat predictibilitate, cat si sustenabilitate economica scolilor, pentru ca vreau sa va spun ca nicio reforma si niciun sistem nu poate sa functioneze daca n-ai un model economic predictibil", spunea ministrul Educatiei.

In ceea ce tine de invatamantul preuniversitar, un lucru foarte important este, de asemenea, modul in care a fost gandit curriculumul, reperele curriculare care au fost date in lege, si anume curriculumul bazat pe competente si, mai mult, corelarea dintre programa si examene.

Introducerea de examene transdisciplinare este un mare pas inainte, in contextul in care scolarii din Romania au rezultate slabe la testele internationale care vizeaza acest tip de pregatire.

In domeniul universitar, noua lege schimba modul de conducere a universitatilor. Modernizarea invatamantului superior din Romania vizeaza: implicarea factorilor externi universitatii in alegerea conducerii institutiei, pentru ca, astfel, universitatile vor avea sansa sa se deschida spre mediul extern.

Mai apoi, prin procedurile de obtinere a titlurilor universitare de profesor, respectiv profesor conducator de doctorat, care sunt prevazute in lege, are loc o deschidere fara precedent a sistemului pentru tineri si pentru cei de valoare.

Tot in ceea ce priveste universitatile, clasificarea universitatilor, in functie de misiunea lor specifica, in universitati pana la nivel de licenta, universitati pana la nivel de master, respectiv cele mai bune pana la nivel de doctorat, este, de asemenea, un pas inainte in ceea ce priveste alocarea resurselor.

Proiectul Legii educatiei pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea in Parlament prevede ca invatamantul general obligatoriu este de zece clase si cuprinde invatamantul primar si cel gimnazial. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020.

Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri: educatia timpurie (0-6 ani), formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare; invatamantul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV; invatamantul secundar, care cuprinde invatamantul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, si invatamantul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretica, vocationala si tehnologica, invatamantul profesional, cu o durata intre sase luni si doi ani, invatamantul tertiar non-universitar, care cuprinde invatamantul postliceal.

Invatamantul liceal, vocational si tehnologic, invatamantul profesional si cel postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stabilite de Ministerul Educatiei, in conformitate cu Registrul National al Calificarilor.

In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, invatamantul liceal de stat este generalizat si gratuit.

In proiectul de lege se prevede, de asemenea, ca disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calificat si abilitat in baza protocoalelor incheiate intre Ministerul Educatiei si cultele religioase recunoscute oficial de stat.

La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, scolarul poate sa nu frecventeze orele de religie.

In acest caz, situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.

La sectiunea referitoare la "invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale" se prevede, intre altele, ca in cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor, toate disciplinele se studiaza in limba materna, cu exceptia disciplinei Limba si literatura romana.

Un alineat stabileste ca in invatamantul primar, gimnazial si liceal cu predare in limbile minoritatilor, disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in aceste limbi, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana, cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a numelor proprii romanesti si in limba romana.

De asemenea, proiectul de lege prevede ca parintele sau tutorele legal este obligat sa ia masuri pentru scolarizarea elevului, pe perioada invatamantului obligatoriu. Parintele sau tutorele legal raspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul scolii cauzate de elev.

Masura introducerii clasei pregatitoare in invatamantul primar intra in vigoare incepand cu anul scolar 2012 - 2013. De asemenea, este prevazut ca masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial sa intre in vigoare incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2012.

Examenul de bacalaureat se va desfasura in conformitate cu prevederile legii incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul scolar 2012 -2013. Admiterea la liceu se va desfasura potrivit prevederilor legii incepand cu generatia de elevi care intra in clasa a V-a in anul scolar 2011-2012.

Prima evaluare care va fi inscrisa in protofoliul educational are loc la finalul clasei pregatitoare. Atunci, cadrul didactic responsabil intocmeste un raport de evaluare a dezvoltarii fizice, socio-emotionale, cognitive, a limbajului si a comunicarii, precum si a dezvoltarii capacitatilor si atitudinilor de invatare.

Urmeaza o alta evaluare la finalul clasei a II-a. Fiecare scoala organizeaza si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica.

La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului realizeaza, prin esantionare, o evaluare la nivel national a competentelor fundamentale dobandite in ciclul primar, dupa modelul testarilor internationale, pentru diagnoza sistemului de invatamant la nivel primar.

Apoi, urmeaza o alta evaluare la finalul clasei a VI-a. Toate scolile organizeaza si realizeaza evaluarea elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba si comunicare, matematica si stiinte.

Proba de limba si comunicare va cuprinde limba romana si limba moderna I, iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile minoritatilor nationale, si limba materna. La finalul clasei a IX-a se realizeaza o evaluare nationala obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testelor internationale.

Evaluarea curpinde: o proba scrisa la limba si literatura romana; o proba scrisa la limba materna; o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte; o proba scrisa la o limba de circulatie internationala; o proba practica de utilizare a calculatorului, sustinuta in timpul anului; o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si sociale, sustinuta in timpul anului.

In noua Lege a educatiei, examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare a competentelor.

Este vorba despre evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana; de evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale; de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul invatamantului liceal si de evaluarea competentelor digitale.

Urmeaza apoi evaluarea competentelor formate pe durata invatamantului liceal: proba scrisa la Limba si literatura romana - proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile; proba scrisa la Limba si literatura materna -- proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile, care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale; doua probe scrise, diferentiate, dupa cum urmeaza: pentru profilul real din filiera teoretica (matematica; proba transdisciplinara din stiinte: fizica, chimie, biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretica (o limba de circulatie internationala; proba transdisciplinara din geografie, istorie, stiinte socio-umane); pentru filiera tehnologica (proba scrisa disciplinara specifica profilului; proba transdisciplinara specifica domeniului de pregatire); pentru filiera vocationala (proba practica sau scrisa, dupa caz, specifica profilului sau specializarii; proba transdisciplinara specifica profilului sau specializarii).

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului dezvolta, de asemenea, potrivit proiectului, programul national de stimulare a excelentei didactice, finantat din propriul buget, din care se premiaza excelenta didactica.

De asemenea, salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unitatile de invatamant de stat se face si in functie de performantele profesionale, conform legii.

Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti, precum si salarizarea personalului didactic din unitatile de invatamant particular se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice finantatoare si persoana in cauza, cu avizul consiliului de administratie al unitatii scolare.

Masura acordarii a 500 de euro pentru educatia permanenta a fiecarui nou-nascut se aplica incepand din 2013.

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care sta la baza finantarii de baza.

De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invatamantul general obligatoriu, profesional si liceal, particular si confesional, care studiaza in unitati de invatamant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare.

Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea suplimentara.

Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul primar, gimnazial, profesional si liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum si pentru elevii din invatamantul postliceal special de stat.

Finantarea de baza se face in limitele costului standard per elev/prescolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

In invatamantul preuniversitar particular, taxele de scolarizare se stabilesc de consiliul de administratie al fiecarei institutii sau unitati de invatamant, in conditiile legii.

Finantarea invatamantului preuniversitar de stat, particular si confesional se asigura din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii. Finantarea invatamantului preuniversitar particular si confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, in cazul invatamantului prescolar, primar si gimnazial obligatoriu, precum si din alte surse, potrivit legii.

Proiectul prevede ca, incepand cu 1 ianuarie 2012, pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de invatamant pot obtine si utiliza autonom venituri proprii.

Pentru activitatea de cercetare stiintifica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. De asemenea, masura privind introducarea costului standard per elev si a principiului "finantarea urmeaza elevul" urmeaza se aplice din 2012.

In privinta invatamantului universitar, legea reglementeaza distinct invatamantul superior medical, pe cel militar, precum si pe cel artistic.

Un capitol disctinct in lege este cel care mentioneaza explicit "promovarea universitatii centrate pe student", studentii fiind considerati "parteneri ai institutiilor de invatamant superior si membri egali ai comunitatii academice".

Legea prevede sanctiuni pentru universitatile care admit in programele lor de studii mai multi studenti decat capacitatea de scolarizare aprobata.

De asemenea, prin Legea educatiei se constituie Registrul Matricol Unic al Universitatilor din Romania, o baza de date electronica in care sunt inregistrati toti studentii din Romania din universitatile de stat sau particulare acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, pentru a se asigura un control riguros al diplomelor.

Studentii pot fi reprezentati in toate structurile decizionale si consultative din universitate. La acelasi capitol este inclusa si prevederea conform careia studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un sistem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, in conditiile legislatiei in vigoare, prin Agentia de Credite si Burse de Studii.

Imprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor.

Absolventii care vor practica profesia minimum cinci ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut, aceasta parte fiind preluata de catre stat, in cuantum de maximum 5.000 lei.

Institutiile de invatamant superior pot acorda, in afara cifrei de scolarizare aprobate, cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diploma de bacalaureat proveniti din centrele de plasament, in conditiile stabilite de Senatul universitar, iar candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social - romi, absolventi ai liceelor din mediul rural sau din orase cu mai putin de 10.000 de locuitori - pot beneficia de un numar de locuri bugetate garantate, in conditiile legii.

Actul normativ contine prevederi clare referitoare la rectori, una dintre acestea fiind ca "persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului".

Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi innoit cel mult o data, in urma unui nou concurs, conform prevederilor cartei universitatii. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora.

Dupa implinirea varstei de pensionare, ocuparea oricarei functii de conducere in universitatile de stat, prticulare si confesionale este interzisa, cu exceptia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a legii.

Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational, dar nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului. Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducere in cadrul unui partid politic, pe perioada exercitarii mandatului.

O alta prevedere a legii se refera la infiintarea Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior, care are ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a invatamantului superior si prognoza evolutiei acestuia in raport cu dinamica pietei muncii.

Legea mentioneaza ca profesorii din invatamantul universitar se pensioneaza la 65 de ani, dupa aceasta varsta putandu-si continua activitatea didactica pe baza de contract cu unitatea de invatamant, care poate fi reinnnoit anual, fara a fi supus reglementarilor privind cumulul salariu-pensie.

Legea educatiei instituie conditii stricte de studii pentru ocuparea functiilor didactice, cei aflati in situatii care nu sunt conforme celor legale avand la dispozitie un termen de patru ani pentru a-si reglementa situatia.

De asemenea, prevede evaluarea la intervale de maximum cinci ani a rezultatelor si performantelor activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare dintr-o universitate. Evaluarea de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice este obligatorie, iar rezultatele evaluarilor sunt informatii publice.

Legea defineste ca abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara: plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori; confectionarea de rezultate sau inlocuirea rezultatelor cu date fictive; introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finantare.

Actul normativ interzice ocuparea posturilor didactice si de cercetare de catre persoane dovedite ca au realizat abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica si activitatea universitara.

Un capitol distinct in lege este "Invatarea pe tot parcursul vietii", care prevede ca statul garanteaza si sustine, inclusiv financiar, accesul la educatie si formare profesionala continua pentru: tinerii si adultii care nu au finalizat invatamantul obligatoriu; tinerii care au parasit sistemul de educatie inainte de a obtine o calificare profesionala si nu sunt cuprinsi in nicio forma de educatie sau formare profesionala; absolventii de invatamant non-profesional sau cei care au absolvit studiile invatamantului liceal sau ale invatamantului superior in domenii si calificari redundante sau nerelevante pe piata fortei de munca; persoanele cu cerinte educationale speciale; tinerii si adultii care revin in tara dupa o perioada de munca in strainatate; tinerii si adultii rezidenti in comunitati dezavantajate economic si social; angajatii de peste 40 de ani cu nivel scazut de educatie, rezidenti in mediul urban si in mediul rural, cu calificare redusa sau necalificati; elevii cu risc major de esec scolar; toti cetatenii care doresc sa urmeze programe de educatie permanenta.

Finantarea invatarii pe tot parcursul vietii se realizeaza prin fonduri publice si private pe baza parteneriatului public-privat, prin finantare si cofinantare din partea angajatorilor, organizatiilor nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educatie permanenta si prin contributia beneficiarilor.

Guvernul infiinteaza Muzeul National al Stiintei, in conditiile legii, muzeu care "are drept scop principal oferirea de experiente de invatare non-formala si informala, prin prezentarea principalelor realizari ale stiintei si tehnologiei".

Metodologia de infiintare, organizare, functionare si finantare a Muzeului National al Stiintei se stabileste prin hotarare a Guvernului, in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Legea mai stabileste ca institutiile de invatamant superior de stat avand activitati de predare in limba minoritatilor nationale, care au statut de universitati multiculturale si multilingve sunt: Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca - in limbile romana, maghiara si germana; Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu-Mures - in limbile romana si maghiara; Universitatea de Arta Teatrala din Targu-Mures - in limbile romana si maghiara.

La data intrarii in vigoare a legii, respectiv la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, senatele universitare sunt obligate ca, in termen de sase luni sa definitiveze noua Carta universitara, regulamentele si metodologiile de organizare si functionare a universitatilor.

Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte in 4 ianuarie asupra a doua sesizari privind Legea educatiei, una dintre acestea, apartinand unui grup de parlamentari PSD-PC si PNL, vizand si reglementari ale legii cu privire la invatamantul preuniversitar pentru minoritatile nationale, dar si cu privire la functionarea universitatilor particulare.

In cazul in care Curtea Constitutionala va admite sesizarea, legea va fi retrimisa la Parlament, pentru a pune in acord cu legea fundamentala prevederile contestate. In situatia in care Curtea Constitutionala respinge sesizarile, legea merge la promulgare.