Agricultura ecologica trebuie sustinuta mai mult INTERVIU Nagy Miklos, Asociatia bioagricultorilor din Romania

Agricultura ecologica merita si trebuie sa fie sustinuta mai mult, pentru ca reprezinta inceputul unei agriculturi constiente, cu respect pentru natura si om, afirma Nagy Miklos, presedintele Asociatiei bioagricultorilor din Romania 'Bioterra'.

El este primul producator de paste fainoase ecologice din tara. Ca si cultivator de cereale ecologice a preferat ca, in loc sa trimita la export graul obtinut, sa-i adauge plusvaloare cumparand utilajele necesare pentru a face paste fainoase ecologice. Dupa mai multe excursii de studiu in Elvetia, Austria sau alte tari, familia sa produce, dupa o reteta elvetiana, mai multe sortimente de taitei, paste scurte sau lungi. Pentru ouale ecologice colaboreaza cu o ferma de pasari ecologica din Cluj, pe care le primeste in schimbul furajelor ecologice.

Afacerea familiei este condusa acum de fiii sai, Nagy Miklos fiind, la al treilea mandat, primarul comunei bihorene Salard. Conceptiile sale, nemultumirile producatorilor pe care ii reprezinta, sugestiile si propunerile pentru o mai buna dezvoltare a acestui sector de varf, noile tendinte de comercializare a produselor ecologice sunt reflectate in interviul acordat Agentiei Nationale de Presa AGERPRES.

Care este perceptia actuala privind cererea de produse ecologice? Aveti solicitari, sunteti cautati?

Consumatorii cauta cu incredere produsele eco. Este un semnal pozitiv. Si nu mai este un moft doar pentru bogati, sunt oameni de rand care stiu ce inseamna un aliment curat si parinti tineri care aleg pentru copiii lor numai produse ecologice. O ramura a medicinii, cea preventiva, spune ca ar trebui sa ne schimbam radical mentalitatea ca sa ne hranim cu stiinta. Sa nu cumparam cu ochii rosiile cele mai mari, ardeii cei mai umflati. Pentru ca ochii ne inseala. Chiar si comisarul european Dacian Ciolos spunea recent ca cererea de produse bio a crescut mult mai repede decat oferta. In ultimii 15 ani cererea s-a marit de patru ori, in timp ce suprafetele destinate productiei bio doar de doua ori.

Care sunt cauzele pentru care nu se mai inscriu producatorii in sistem?

Conversia dureaza trei ani. Multi au fost cei care au dorit sa faca agricultura si s-au inscris motivati si de subventia in perioada de conversie, dar au renuntat pentru ca nivelul acestor subventii a scazut pe masura ce tot mai multi fermieri s-au certificat. Nu e deloc usor. Pana faci anii de conversie, trebuie bine stiut ca, in aceasta perioada, esti aproape la zero cu profitul, de aceea subventia pentru reconversie ar fi sansa de supravietuire.

Motive sunt mai multe. Cele mai mari probleme sunt birocratia, subventia de la stat si concurenta neloiala. Birocratia prea mare obliga anual fermierul sa se inregistreze. Cine munceste nu are timp sa se tot ocupe de acte. Peste tot se lupta sa fie cat mai simplu. Noi suntem deseori mai catolici decat Papa. Un exemplu doar: o ferma de vaci nu poate fi decat la 500 de metri de ultima casa. In interiorul fermei, casa omului sa fie la 50 de metri. Dar de ce? In Austria, in fata primariei este grajdul cu vaci. Gunoiul este depozitat vizavi si nu e nicio rusine. Carnea proaspata e vanduta, de dimineata, in piete. Punem prea multe obstacole pentru investitori.

Alte probleme cu care va confruntati?

Sunt foarte greoaie controalele de suprafata, nu ai voie sa schimbi destinatia parcelelor. Apoi durerea cea mai mare este sprijinul de la stat, care trebuie sa asigure cei trei ani de conversie. Si azi sunt multi fermieri ecologici care nu au primit subventia de anul trecut, pe Pachetul 5.1. Stiti ca Guvernul a dat, pentru anii de conversie, o suma de bani pentru cei care doresc sa faca agricultura ecologica, dar nu a spus clar cum vor fi impartite sumele.

Fermierul simplu, daca i se promite o suma pentru a se inscrie in agricultura ecologica, semneaza un contract, el se bazeaza pe acea suma si multi s-au simtit inselati. Pentru ca din 2010 sumele au scazut drastic, de la peste 2.000 de euro pentru exploatatiile mai mici de cinci hectare, la doar putin peste 200 de euro. Banii nu ajung nici pentru inspectie.

Multi fermieri si-au depus actele pentru conversie si au calculat ca ar avea dreptul la o suma de x bani. Dar nu s-a comunicat clar ca suma per fermier depinde de numarul fermierilor inscrisi. De aceea si numarul actualilor fermieri este mai mic. Eu zic ca trebuie sa faci o politica sanatoasa si viabila. Daca ai promis ceva cuiva, daca ai un contract, nu ar fi voie sa schimbi regulile in timpul jocului.

Din vizitele prin alte tari, ce ati constatat in relatiile dintre guvernanti si producatori?

Guvernul Elvetiei se mandreste cu fermierii ecologici, pentru care, in fata Parlamentului lor, au deschis o piata ecologica, unde isi duc vizitatorii. In Germania, Austria, Elvetia sau chiar Ungaria se da o subventie consistenta pentru a incuraja fermierii ecologici. Toate tarile tind sa creasca peste 10% suprafata agriculturii eco, pentru ca se stie, din start, ca productia eco e mai mica cu 20-30%, dar investitia e mai mare. Agricultura ecologica nu inseamna ca te intorci la sapa de lemn, ai semanat si astepti roadele. Tot timpul trebuie sa stii ce faci, cu multa stiinta, inputurile sunt mai scumpe.

Puteti preciza, in acest moment, starea inscrierilor in asociatie?

Anul trecut, s-a vazut o scadere a numarului de fermieri ecologici inregistrati care au intrat in asociatie. Ca presedinte al asociatiei, eu trebuie sa iau apararea fermierilor. Guvernantii, domnul ministru stie, este un specialist de marca, dar ar trebui ajutat mai mult sectorul agriculturii ecologice, cu subventii sau alte forme, pentru ca, astfel, nu numai fermierii sunt ajutati, ci implicit si consumatorii, dar si mediul va fi protejat.

In timp, fondurile alocate pentru protectia mediului se vor reduce in mod natural, ca si cele pentru sanatate, deoarece o alimentatie sanatoasa reduce multe cauze de imbolnavire.

Cum reusiti sa va comercializati marfurile eco? Ce schimbari preconizati?

Noi, Asociatia Bioterra promovam ca produsele ecologice sa fie cumparate de la poarta gospodarului, in primul rand pentru ca sa fie mai ieftin pentru cumparator, apoi ca sa fie eliminata veriga supermarketurilor care se gandesc doar la profiturile lor, pentru producatori oferind un pret mult prea mic fata de valoarea produselor si platesc la 60-80 de zile. In plus, pe rafturile acestor magazine, produsele eco sunt anonime.

Nu stie nimeni de la cine ce cumperi. Mult mai bine ar fi, asa cum se practica in Austria, Elvetia, direct de la poarta gospodarului. Acolo se stabilesc relatii, se cunosc unii pe altii, se leaga prietenii; oamenii merg si cumpara cu incredere pentru ca stiu ca si anul trecut, sau altadata, au avut aceleasi produse de calitate.

Pe baza unei oglinzi a gospodariei, asociatia stie in mod curent cine ce produce, aceste informatii credibile pot fi oferite firmelor straine interesate sa cumpere. De obicei se comanda o cantitate mica pentru a fi testata de cumparator, care ofera sau nu un pret. Analize specifice se fac si dupa ce marfa ajunge la destinatie.