Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Romania a urcat in 2018 pe locul trei in UE la productia de cereale

Romania a urcat in 2018 pe locul trei in UE la productia de cereale


Agricultura romaneasca a inregistrat in acest an cele mai bune rezultate din istorie, cu productii record la grau, porumb si floarea soarelui. Recolta totala de cereale obtinuta in 2018 - aproximativ 31 de milioane de tone - claseaza Romania pe locul trei in Uniunea Europeana (UE).

Autoritatile sustin ca acordarea subventiilor la timp, tehnologiile aplicate de fermieri, marirea suprafetelor irigate si protectia antigrindina au determinat obtinerea acestor productii, in pofida conditiilor climatice extrem de capricioase din acest an.

Agricultura si dezvoltarea rurala au atras si in acest an cele mai multe fonduri europene, fiind de altfel sectorul cu cea mai buna rata de absorbtie la nivel national.

Din pacate, pesta porcina africana, care s-a amplificat in partea a doua a anului, a zdruncinat serios sectorul zootehnic si programele din acest domeniu, iar masurile luate de autoritati pentru limitarea extinderii virusului, desi au fost apreciate de unii, in aceeasi masura au fost dezaprobate de multi altii.

Romania, in top 3 la productia de cereale din UE

Datele Institutului European de Statistica - Eurostat - arata ca Romania ocupa anul acesta locul 3 in UE, dupa Franta si Germania, la productia de cereale, cu 31,89 milioane de tone. Cifrele Ministerului Agriculturii sunt insa usor mai ponderate si indica doar 30 de milioane de tone, din care productia de cereale paioase din vara reprezinta 12 milioane de tone.

La porumb boabe, Romania este pentru al doilea an consecutiv pe prima pozitie din UE, cu o recolta totala de 19 milioane de tone, in crestere cu aproape 33% fata de 2017 si un randament de 7,8 tone/hectar, devansand serios Franta, care a obtinut 12,59 milioane de tone in acest an.

In ceea ce priveste productia de grau, tara noastra ocupa pozitia a 4-a in UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% fata de anul trecut si o medie de 4,8 tone/ha, desi, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, a fost un an greu, in care "Romania a fost ravasita de o serie intreaga de fenomene naturale extreme". Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone in 2018, fiind mai mare cu 15,01% fata de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha. Aceste date pozitioneaza Romania din nou pe primul loc in UE.

Anul acesta a fost un an bun si la cultura de vita de vie, productia de struguri de masa inregistrand un avans de 74,08% fata de 2017, pana la 83.000 tone, cu un randament de 9,4 tone/ha, iar cea de struguri pentru vin a crescut cu 13,3% in 2018 fata de anul precedent, totalizand 1,155 milioane de tone. Media la hectar a fost in 2018 de 6,7 tone.

De altfel, Organizatia Internationala a Viei si Vinului (OIV) estima la finele lunii octombrie ca Romania a inregistrat o crestere cu 21% a productiei de vin, pana la 5,2 milioane de hectolitri, de la 4,3 milioane hectolitri in 2017.

"In Romania, cu o productie de 5,2 milioane hectolitri, dupa patru ani de productie la un nivel mediu, anul 2018 ar trebui sa depaseasca nivelul deja foarte ridicat din 2013", arata OIV.

In anul 2013, Romania a obtinut o productie de vin de 5,113 milioane hectolitri, dupa care au urmat trei ani in care productia nu a depasit 3,7 milioane de hectolitri.

Pe de alta parte, au fost si culturi unde s-au inregistrat productii mai mici anul acesta, raportat la 2017. Astfel, la orz si orzoaica, productia a fost in scadere cu 1,54%, recolta totala ajungand la 1,877 milioane de tone, cu un randament de 5,2 tone/ha; la rapita boabe pentru ulei - productia obtinuta este de 1,515 milioane de tone, in scadere cu 9,46% fata de anul 2017, la un randament de 2,3 tone/ha; la sfecla de zahar - 921.000 tone, un recul de 21,58% fata de anul 2017 si o medie de 40,6 tone/ha, iar la cartofii de toamna productia a fost de 2,4 milioane de tone (minus 10,03%), cu un randament de 16,7 tone/ha.

La inceputul lunii decembrie, ministrul Agriculturii confirma recolta obtinuta de Romania, la peste 30 de milioane de tone de cereale, in plus cu trei milioane de tone fata de anul trecut, dar si ocuparea primului loc la productiile de porumb si floarea soarelui din Uniunea Europeana.

"Productia de cereale de anul acesta depaseste 30 de milioane de tone. La floarea soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone si suntem pe primul loc in Uniunea Europeana (UE), fiind cea mai mare productie de pana acum. La porumb mai avem de recoltat 0,5% din suprafata in judetele din centrul tarii, dar pana in prezent am depasit 18 milioane de tone. Si la porumb suntem pe primul loc in UE", a spus Petre Daea pentru AGERPRES.

De altfel, inca din vara acestui an, ministrul sustinea ca Romania "s-a fortificat din punct de vedere agricol" si "nu va mai parasi acest piedestal pe care s-a urcat", pentru ca fermierii "s-au dotat si pot face fata vicisitudinilor naturii".

"In acest an greu, fermierii si-au dovedit dotarea tehnica de-a lungul vremii. Romania nu va mai parasi acest piedestal pe care s-a urcat, pentru ca a reusit sa se fortifice. Romania s-a fortificat din punct de vedere agricol si se va fortifica in continuare pentru ca fermierii stiu ce au de facut, s-au dotat, iar rezultatele de productie ii ajuta prin castig si pot face fata vicisitudinilor naturii", a afirmat, la finele lunii august, seful de la Agricultura.

In replica, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Laurentiu Baciu, a sustinut ca declaratiile ministrului Agriculturii privind productiile record la grau, porumb si floarea-soarelui au determinat prabusirea pretului la cereale.

"Producatorii sunt nemultumiti ca aceste declaratii au determinat prabusirea pietei si au prejudicii enorme. Productiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decat anul trecut. La grau sunt mai mici cu 30% decat anul trecut, iar la floarea soarelui cu 30-35%", a precizat Baciu.

Mai mult, el a sustinut ca fermierii au avut pagube in aceasta vara, din cauza secetei din mai-iunie si a ploilor abundente din iulie.

"Cum putem cere despagubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune ca avem productie istorica? Aceste declaratii de fapt ne-au bagat mana in buzunar", a afirmat presedintele LAPAR, la jumatatea lunii septembrie.

Cum a fost anul agricol 2018 in opinia agricultorilor? Unul atipic si dificil, notat doar cu nota 7.

"Anul agricol 2018 a fost un an atipic din toate punctele de vedere, nu putem spune ca suntem pe deplin satisfacuti. Romania, ca intotdeauna, se trezeste cand altii se culca. Romania trebuia sa faca notificare la Bruxelles cand s-a produs fenomenul de seceta, in primavara, lucru pe care alte tari l-au facut. De asemenea, si seceta din august si pana in noiembrie trebuia notificata, pentru ca este acel fond de criza din care s-au infruptat altii, dar noi nu. Iata, Polonia si-a facut temele la timp si a luat 116 milioane de euro, Germania a luat 364 de milioane de euro si exemplele pot continua cu Finlanda - 80 de milioane de euro. S-au impartit niste bani pe niste realitati, pentru ca temele au fost facute la timp. Fondul este acum blocat, chiar daca ai mai vrea sa faci ceva, nu poti. LAPAR a cerut de foarte multe ori la MADR sa ia masuri. Specialistii din minister chiar nu au vazut ce sa intampla?", a comentat pe 12 decembrie seful LAPAR.

Absorbtia fondurilor europene, in grafic

Romania inregistreaza un grad de absorbtie efectiva a fondurilor europene prin Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR 2020 de 43% cu cele 4 miliarde de euro platite pana in prezent beneficiarilor, iar tinta pentru 2018 - de 1,2 miliarde de euro - a fost depasita.

"Volumul total pe care il vom incasa pana la sfarsitul anului 2018 din PNDR este 1,2 miliarde de euro. Sunt bani siguri care vor intra in tara pentru ca fac obiectul cererilor de plata care au fost trimise catre Bruxelles. Planul nostru pentru 2018 este sa terminam anul cu depasirea procentului de 50% din anvelopa financiara pe care o avem la dispozitie prin PNDR anvelopa care se cifreaza la 8,1 miliarde de euro", a precizat, la inceputul lunii noiembrie, Alexandru Potor, la acea vreme secretar de stat in Ministerul Agriculturii.

Potrivit acestuia, "in afara procentului foarte onorabil" spre care ne indreptam, de peste 50%, acest lucru va plasa Romania in topul absorbtiei la nivel european din punct de vedere al valorii nominale.

PNDR este programul cu cea mai mare absorbtie la nivelul statelor membre din Uniunea Europeana, cu o rata de peste 40%, iar pentru anul viitor previzionam o absorbtie de 55% din program, sustinea tot in luna noiembrie Camelia Iliescu, director in cadrul Directiei Generale Dezvoltare Rurala - AM PNDR din Ministerul Agriculturii.

"Am ajuns la o rata de absorbtie din PNDR de 40,2%, asta in materie de plati, dar, daca este sa luam in calcul si acea prefinantare de 325 milioane de euro, rata de absorbtie ajunge la 44,2%. Pentru anul viitor previzionam un cuantum al platilor de circa un miliard de euro, ceea ce ar ridica absorbtia la peste 55% din program", a precizat Camelia Iliescu.

Alocarea prin PNDR 2020 este de 9,46 miliarde de euro, din care 8,12 miliarde de euro contributia fondului european agricol pentru dezvoltare rurala si 1,34 miliarde de euro din contributie nationala.

In cursul anului 2018, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a primit 12.197 de solicitari de finantare pe PNDR 2020 in valoare de 1,36 miliarde de euro, din care au fost selectate 7.224 de proiecte, insumand peste 1 miliard de euro. Astfel, contractele de finantare incheiate in acest an sunt in numar de 8.986, in valoare de aproximativ 1,17 miliarde de euro.

Datele AFIR arata ca valoarea platilor efectuate prin intermediul PNDR 2020 la nivelul lui 2018 este de 1,35 miliarde de euro, insa pentru finalul acestui an mai este programata o solicitare de fonduri.

De la demararea PNDR 2020 si pana in prezent, AFIR a primit 55.830 solicitari de finantare in valoare totala nerambursabila de peste 8,3 miliarde de euro, din care au fost selectate pentru finantare 29.938 de cereri cu o valoare de 4,22 miliarde de euro.

AFIR a incheiat contracte de finantare cu 50.881 de beneficiari ai Programului, in valoare de peste 4,3 miliarde de euro, aici fiind incluse si contracte de finantare preluate prin procedura de tranzitie dintre programe, contracte ce insumeaza 432,7 milioane de euro. In acest context, valoarea platilor efectuate beneficiarilor depaseste 4 miliarde de euro pana la mijlocul lunii decembrie, ceea ce reprezinta un grad de absorbtie efectiva a fondurilor europene de 43%.

In ceea ce priveste schemele de sprijin gestionate de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) acordate fermierilor din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Comisia Europeana a rambursat deja Romaniei suma de 1,76 miliarde de euro. Incepand cu data de 16 octombrie, APIA a demarat Campania de plati in avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plata in anul 2018, suma totala autorizata la plata pana la 12 decembrie 2018 depasind 1,403 miliarde euro, din care avansul reprezinta 1,062 miliarde euro.

La finele lunii noiembrie, seful APIA, Adrian Pintea, declara la o dezbatere organizata la Chisinau ca, in cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, APIA a derulat fonduri europene si nationale de peste 23 miliarde euro, rata anuala de absorbtie a fondurilor europene depasind 96%.

"In cei zece ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, APIA a derulat fonduri europene si nationale destinate sustinerii agriculturii romanesti si fermierilor romani de peste 23 de miliarde de euro. Rata medie anuala de absorbtie a fondurilor europene depaseste 96%. In medie, la APIA se depun 900.000 de cereri in fiecare an, pentru o suprafata de peste 9,5 milioane hectare. Aceste cereri sunt prelucrate de colegii de la APIA. Si fondurile sunt mari si numarul de personal este pe masura. In prezent, APIA are un personal de 4.800 de angajati", a afirmat Pintea.

El a subliniat ca in 2007 APIA derula mai putin de 10 forme de sprijin destinate fermierilor romani, insa, odata cu implementarea noii politici agricole comune, dupa anul 2015, pana in prezent fermierii beneficiaza de peste 100 de scheme de plata, de forme de sprijin.

Si prin Programul Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime (POPAM), un alt program aflat in ograda MADR, s-au atras fonduri europene, insa acestea sunt mult mai modeste. Datele furnizate de minister arata ca platile catre beneficiari au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%) in 2018, iar sumele solicitate Comisiei Europene in limita alocarii UE de 26,77 milioane de euro (15,9%) . Rambursarea efectiva de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce inseamna un grad de absorbtie de doar 10,38% din alocarea europeana de 168,32 milioane de euro venita prin POPAM.

Programe de sprijin derulate in anul 2018

Programul de sustinere a produsului tomate in spatii protejate cu o alocare de 3.000 euro pe legumicultor intr-un an a debutat in anul 2017, dar a continuat si in 2018.

In acest an s-au inscris in program 16.550 producatori agricoli, dintre care pentru Ciclul I de productie un numar de 10.946 beneficiari au fost platiti cu suma de 151,03 milioane de lei, echivalentul a 32,838 milioane de euro. Pentru Ciclul II de productie au depus deconturi 4.768 beneficiari, din care pentru un numar de 4.760 au fost deja alimentate conturile directiilor agricole judetene cu suma de 65,67 milioane de lei in vederea efectuarii platilor catre fermieri.

Acest program a prezentat un real interes in randul fermierilor, in conditiile in care numarul acestora a crescut in anul 2018 cu 7.688 fata de anul 2017. Potrivit ministrului Agriculturii, peste 64% dintre cei 16.000 de fermieri care au accesat programul de tomate sunt tineri sub 40 de ani, in timp ce 757 dintre acestia "au renuntat la pribegie". "Programul "Tomate" a dat vigoare satelor si este unul reusit", spunea Daea.

Potrivit unui proiect de Hotarare publicat pe site-ul MADR, resursele financiare alocate in 2019 pentru continuarea programului de sustinere a tomatelor romanesti se ridica la 233,19 milioane de lei, reprezentand echivalentul sumei de 50 de milioane de euro.

In ceea ce priveste programul de sustinere a crescatorilor de ovine cu un leu pe kilogramul de lana pentru comercializarea acestui produs, program inceput de asemenea in 2017, acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri. Suma totala care va fi platita pana la finele anului se ridica la 14,4 milioane de lei pentru o cantitate de aproape 15.000 de tone de lana livrata in centrele de colectare.

Campania "Alege oaia", inceputa in noiembrie 2017 si continuata cu succes si in 2018, a avut ca rezultat cresterea consumul de carne de oaie cu 104%, sustine ministrul Agriculturii, dar si incheierea unor parteneriate cu supermarketurile pentru livrarea carnii si produselor din carne de oaie.

"Statul nu a investit un leu in acest program (Alege oaia - n. r.) . A investit insa preocupare, entuziasm, daruire, determinare, intr-un cuvant: efort uman. Si merita sa investim indiferent cat efort facem si indiferent unde ne vom deplasa. Vom fi in tara peste tot acolo unde reusim si trebuie sa reusim, propunandu-ne un obiectiv clar de promovare a consumului de produse agroalimentare realizate in Romania", a spus Petre Daea, in aprilie, la lansarea parteneriatului intre Kaufland Romania si Cooperativa Agricola "Tara Mea" prin care urmau sa fie disponibile la vanzare 12 produse din carne de oaie.

Toate cele trei federatii de oieri din Romania si 10 asociatii au semnat parteneriatul cu Cooperativa "Tara mea", reprezentand 93% din productia romaneasca de carne de oaie. Cooperativa si-a propus sa livreze pe parcursul unui an carne de oaie in valoare de 9 milioane de euro.

Ministrul roman al Agriculturii a profitat de orice ocazie, fie ca era in tara sau in afara tarii, de a face reclama "calitatii produselor pe care le fac romanii", oferind deseori spre degustare omologilor sai si nu numai mici, frigarui si pastrama de oaie.

In ceea ce priveste schema de ajutor de minimis pentru sustinerea crescatorilor de porci din rasele Bazna si/sau Mangalita in vederea producerii carnii de porc, reprezentantii MADR sustin ca au fost livrati deja 2014 purcei din aceste rase pana la data de 14 decembrie 2018, in toata tara, respectiv 506 purcei Bazna si 1.508 purcei Mangalita, in valoare totala de 503.500 lei.

Bilantul MADR in sectorul de irigatii arata ca in 2018 au fost deschise 29 santiere la obiective de irigatii, valoarea investitiilor fiind de peste 661 milioane de lei, dar sunt si alte 32 de amenajari de irigatii unde se pregateste documentatia pentru derularea procedurilor de implementare si executie a lucrarilor.

Prin acordarea apei gratuite pe canale, suprafetele contractate pentru irigat au crescut de la 349.788 hectare in 2016, la 635.169 ha anul trecut si la 872.713 ha in 2018. De asemenea, au crescut si suprafetele irigate, de la 139.676 ha in anul 2016 la 620.963 ha in acest an. Programul vizeaza suportarea de catre ANIF a costurilor aferente asigurarii unui nivel optim al apei pentru irigatii la statiile de punere sub presiune si la alte puncte de livrare ale beneficiarilor, respectiv ale organizatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatii (OUAI) si/sau federatiilor de organizatii ale utilizatorilor de apa pentru irigatii (FOUAI).

Nu in ultimul rand a crescut interesul fermierilor in asocierea in organizatii ale utilizatorilor de apa pentru irigatii (OUAI) . Daca in 2017 s-au constituit 24 OUAI, cu o suprafata de circa 51.700 ha, in 2018 numarul acestora a crescut la 52 OUAI, iar suprafata ajunge la 58.000 ha.

Noi produse traditionale protejate in UE

In data de 17 decembrie, ministrul Petre Daea primeste de la comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Phil Hogan, certificatele de inregistrare in registrul Denumirilor de Origine Protejate (DOP) pentru vinul "Insuratei" si in cel al Indicatiilor Geografice Protejate (IGP) pentru "Scrumbia de Dunare afumata".

Pana la acea data, Romania avea doar patru produse inregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei cu IGP: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu si Novac afumat din Tara Barsei si unul cu DOP, respectiv Telemea de Ibanesti.

Insa, la Comisia Europeana se mai afla depuse documentatiile pentru alte trei produse in vederea dobandirea protectiei europene Indicatie Geografica Protejata: Carnatii de Plescoi, Cascaval de Saveni si Telemea de Sibiu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul Romaniei au fost identificate 300 de produse care se pot incadra pe sisteme de calitate, nationale sau europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele europene.

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibila inregistrare la nivel european respectiv Telemea de Vaideeni (judet Valcea), Branza de burduf de Bran, Gem de rabarbar, Branza de Gulianca, Salata deltaica cu icre de stiuca, Virsli de Hunedoara, Paine de Pecica, Salam de Nadlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copalau, Ceapa de Pericei, Sunca ardeleneasca, Varza de Toboliu, Cobza cu pastrav afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Samburesti, Carnati oltenesti, Mere de Voinesti etc.

La nivel national, MADR are numeroase produse alimentare inregistrate, dar pentru a le populariza si a oferi siguranta romanilor ca produsele sunt de calitate, AFIR a lansat in acest an, la INDAGRA, Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC), o aplicatie pentru telefoane mobile care gaseste "drumul" catre 850 de produse agroalimentare atestate de Ministerul Agriculturii. CPAC cuprinde: lista cu toate produsele atestate, detalii despre produs, vizualizare pe harta GPS a tuturor producatorilor de produse alimentare atestate (Traditional, DOP, IGP, STG, Reteta Consacrata etc.), cu posibilitate de accesare si contact direct din aplicatie, cautare in lista de atestate a producatorilor dupa diverse criterii, citire QR Code de pe orice eticheta pentru aflare detalii produs.

Pesta Porcina Africana se extinde pe teritoriul tarii

Romania s-a confruntat in ultimul an cu cea mai grava boala a animalelor de dupa al Doilea Razboi Mondial - pesta porcina africana - care a produs pagube serioase sectorului, a creat puternice convulsii in randul crescatorilor de animale si, evident, a devenit si unul dintre cele mai abordate subiecte in spatiul public.

Daca anul trecut Romania a fost considerata o insula de siguranta epidemiologica in partea aceasta a Europei, pentru ca nu se confrunta cu niciun focar de pesta porcina africana, desi boala evolua deja in opt state din UE si din jurul granitelor tarii, in prezent pe teritoriul tarii sunt active 1.145 de focare in 301 de localitati din 19 judete. Din acestea, 19 s-au consemnat in exploatatii comerciale, iar 558 la mistreti.

Chiar daca cei mai afectati de uciderea porcilor sunt micii fermieri, adica taranii care cresc pentru consumul propriu 2 - 3 capete in curtea proprie, majoritatea porcilor sacrificati se afla in exploatatiile comerciale. Datele oficiale arata ca, in total, au fost eliminati 364.212 de porci afectati de boala pana la data de 28 decembrie.

La finele lunii iulie, seful MADR cerea la Bruxelles sprijin financiar pentru combaterea bolii, sustinand ca Romania este in razboi cu pesta porcina africana pe o suprafata de aproape 1.400 km la granita de rasarit a UE.

"Romania de-a lungul istoriei a dovedit si poate dovedi oricand ca nu a dat boli nimanui, dar din nefericire a primit. Romania nu este izvor de pesta porcina, dar este in razboi cu aceasta boala pe un front de aproape 1.400 de km la granita de rasarit a Uniunii Europene", spunea, la acea vreme, Petre Daea.

Tot in acea perioada, din dorinta de a explica situatia grava cu care se confrunta prima exploatatie comerciala afectata de pesta porcina africana, Carniprod Tulcea, unde 45.000 de capete urmau sa fie sacrificate, Petre Daea face o gafa monumentala, asociind incinerarea porcilor cu Holocaustul.

"Singura metoda este sacrificarea. Porcii toti se incinereaza (...), e o munca extraordinara, acolo este ca la Auschwitz", spunea Daea, la Antena 3, pe 24 iulie.

Desi isi cere scuze public 12 ore mai tarziu, declarandu-si respectul pentru toti membrii comunitatii evreiesti, dar si faptul ca in sufletul sau "este foarte multa durere", ministrului i se cere demisia din partea politicienilor din opozitie, iar multe institutii, inclusiv Ambasada Israelului, reactioneaza dur la declaratiile sale. Presedintele PSD, Liviu Dragnea, afirma ca declaratia ministrului Agriculturii reprezinta "o gafa" si, desi isi exprima convingerea ca "nu a existat nici cea mai mica intentie de a ofensa poporul evreu", ii solicita acestuia sa fie mai atent asupra modului in care se exprima. Ce-i drept, au mai mai existat si cateva voci venite din partea unor fermieri, timide, care au incercat sa il apere pe Daea.

In conferinta semestriala de bilant de la MADR, organizata la finele lunii august, Petre Daea a afirmat ca Romania va fi in stare sa treaca peste acest moment greu in care se afla din cauza pestei porcine africane, daca nu sunt puse zilnic la indoiala procedurile si nu se fac interpretari de tot felul, adaugand plastic ca "pe unii nu-i intereseaza soriciul porcului, ci doar daca cresc cumva in sondaje".

Desi despagubirile pentru cei afectati de pesta s-au dat intr-un ritm mult mai rapid decat alte ajutoare pentru a linisti populatia - pana la 28 decembrie fiind despagubiti 8.535 de proprietari cu 251,12 milioane de lei - in unele zone taranii au refuzat sa isi predea porcii pentru sacrificare, uneori condusi chiar de liderul comunei. Un caz de notorietate este cel din localitatea Rusanesti din judetul Olt, unde, timp de trei zile, localnicii au protestat si nu au permis accesul veterinarilor in gospodarii, desi se luase decizia sacrificarii tuturor porcilor din localitate. Echipele de veterinari au fost insotite de zeci de jandarmi si politisti pentru a putea sacrifica porcii.

In ciuda acestor masuri dure autoritatile au sustinut in mod repetat: cresterea porcului in gospodarii nu va pieri, dar trebuie respectate regulile sanitar-veterinare. Ministrul Daea transmite constant populatiei pe toate canalele media ca nu exista alta cale, desi este dureroasa, decat sacrificarea porcilor in cazul PPA si acordarea despagubirilor.

Desi extrem de nepopulara, autoritatile vorbesc mai pe fata, mai pe ascuns, de initierea unei legi care sa interzica cresterea porcilor in cotete, insa o astfel de prevedere ar fi foarte greu de aplicat in conditiile in care, pentru romani, este traditionala cresterea porcului in gospodarii si sacrificarea de Craciun.

Potrivit datelor oficiale, 75% din porcii crescuti in gospodarii in Uniunea Europeana sunt in Romania.

In data de 7 decembrie, ministrul Petre Daea si premierul Viorica Dacila anunta ca Romania primeste de la Comisia Europeana (CE) un grant in valoare de 34,27 milioane de euro pentru rambursarea a 75% din costurile de combatere a pestei porcine africane. Cateva zile mai tarziu, ANSVSA confirma ca a intrat in posesia primei transe, de 10 milioane de euro, din acest grant.

Legea privind vanzarea terenurilor agricole, inca nefinalizata

Legea privind vanzarea terenurilor agricole se modifica in Parlamentul Romaniei in asa fel incat accesul sa fie usor si direct pentru cumparatorii romani, spunea pe 16 octombrie, la TVR 1, ministrul Agriculturii, Petre Daea, desi nu a putut spune cat teren agricol a fost vandut deja strainilor.

"Nu modific eu aceasta lege. Parlamentul Romaniei modifica aceasta lege, iar modificarea a pornit de la o decizie politica pe care a luat-o Liviu Dragnea. Modificarea este in asa fel incat sa aiba acces usor fermierii romani la terenul respectiv. O sa vedeti exact, concret, cum se va derula aceasta lege. A trecut de Camera superioara. Accesul o sa fie usor, direct pentru cumparatorii romani. Aceasta lege trebuie sa raspunda si unor conditii externe, in conditiile in care piata este libera", a spus seful MADR.

Intrebat care mai este pretul unui hectar de teren agricol in Romania, Daea a raspuns: "Un hectar de teren costa de la 2.000 de euro la 60.000 de euro, depinde de zona. Va spune ministrul Daea".

Ministrul Agriculturii, vizat in acest an de o motiune simpla din partea opozitiei

In septembrie 2018, liberalii depun in Parlament o motiune simpla pe Agricultura intitulata "Dupa ciuma lui Caragea, Romania lovita de pesta lui Daea", semnatarii acuzandu-l pe ministru ca este "incapabil" sa se ridice la inaltimea functiei sale, gestionand dezastruos preventia, combaterea si eradicarea pestei porcine africane in Romania.

Liberalii afirma ca lipsa de actiune si viziune a ministrului Agriculturii a contribuit semnificativ la raspandirea fulgeratoare a epidemiei.

"Inca de la inceputul mandatului, domnul ministru ne-a demonstrat ca are o aplecare speciala asupra metafizicii oii, iar declaratiile sale sunt celebre: 'Oaia este o statuie vie, oaia a descoperit inaltimile si le-a innobilat, langa oaie gasesti o frunza, dar langa frunza nu gasesti o oaie'. In acelasi spirit, in ultima perioada, se pare ca domnia sa a identificat si modul de patrundere a virusului pestei porcine africane in Romania care 'nu intra in tara calare pe bicicleta sau cu pasaport', precum si vinovatul principal in aceasta criza ca fiind stiinta. Nu mai putem asista la acest dezastru care se agraveaza pe zi ce trece! (...) In cei 2 ani de cand a fost numit ministru al Agriculturii, domnul Daea a demonstrat ca este incapabil sa se ridice la inaltimea functiei sale. Romanii nu mai au rabdare cu o astfel de abordare si nu mai sunt dispusi sa ii acorde timp pentru indreptare! Nu mai putem asista la acest dezastru continuu, care se adanceste tot mai mult sub tutela ministrului Daea si distruge agricultura romaneasca!", spun parlamentarii PNL la prezentarea motiunii.

Daea se apara in stilul caracteristic si sustine ca ar fi o premiera mondiala ca virusul pestei porcine sa poata fi combatut printr-o motiune simpla, mentionand ca "nu a facut Daea sau Guvernul Dancila acest virus intr-un mojar si l-a pregatit si l-a instalat in tara".

"Nu a facut Daea sau Guvernul Dancila acest virus intr-un mojar si l-a pregatit si l-a instalat in tara. Sub nicio forma! In 2012, acest virus matura Ucraina toata, acest virus era la 20 de km de Romania. Zambetul dvs. de sarcasm este dureros pentru cel care vede de aici in momentul interpretarii situatiei extrem de delicate, cum ne raportam la o situatie data in Romania, cum ne raportam intr-un moment extrem de dificil pentru tara", le-a spus Daea parlamentarilor.

Ministrul a adaugat ca aceasta disputa nu ajuta pe nimeni.

In timpul unei interventii, liberalul Nicolae Giugea l-a numit "berbec" pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, respectiv "berbecul care se pierde de turma si face intotdeauna deliciul televiziunilor".

"Iulius Caesar Caligula si-a pus calul senator, Petru Groza si-a pus boul ministru, respectiv pe Zaroni, Liviu Dragnea a venit si a numit la ministerul Agriculturii un berbec, dar nu berbecul incepator, asa cum zic ciobanii, sau, pe intelesul tuturor, nu masculul alfa, ci a pus berbecul care se pierde de turma si face intotdeauna deliciul televiziunilor", a declarat Giugea in plenul Camerei Deputatilor, la dezbaterea motiunii simple pe Agricultura.

Dupa aceasta interventie, liderul deputatilor PSD Daniel Suciu a cerut sanctionarea reprezentantului PNL.

Motiunea simpla a liberalilor cade insa cu 150 de voturi "impotriva", 93 de voturi "pentru" si 20 de abtineri, iar Petre Daea ramane si in 2019 la carma Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 4438 ori