Terenurile agricole, apetisante pentru investitorii straini. Ne vindem tara?

Marti, 22 Mai 2012, ora 13:30
3277 citiri
Terenurile agricole, apetisante pentru investitorii straini. Ne vindem tara?

Terenurile agricole romanesti sunt apetisante pentru investitorii straini, iar incepand cu 2014, ele vor putea fi achizitionate fara prea mari complicatii birocratice.

Daca romanii, atunci cand se gandesc la agricultura, vad doar lipsa de infrastructura si de organizare, strainii vad 8,3 milioane de hectare de teren arabil roditor, o clima buna si mai ales, preturi imbatabile. Terenurile agricole din Romania sunt cele mai ieftine din Europa, un hectar fiind evaluat la un pret de 6.150 euro, potrivit unui raport Black Sea Agriculture.

"Sunt cele mai ieftine pentru ca avem o suprafata foarte mare, fata de alte state, iar procesul de retrocedare a inceput tarziu, in 1994-1995. Foarte multi au primit teren atunci, dar nu l-au lucrat niciodata, vor sa scape de el. In aceste conditii, e oferta mare si cerere mica", a declarat pentru Business24, Adrian Radulescu, presedintele Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice din Camera Deputatilor.

In plus, cu cat este mai faramitat terenul, cu atat valoreaza mai putin, iar in tara noastra lipsa comasarii reprezinta o problema majora.

Potrivit raportului, si pamantul bulgaresc este mai scump, un hectar fiind evaluat la 6.400 euro, ca apoi pretul sa sara in top direct la 12.900 euro in Slovacia si sa ajunga pana la 35.500 euro in Olanda. Nici nu e de mirare ca Romania mai detine un record european: aproximativ 8,5% din terenul arabil este detinut de straini, in ciuda restrictiilor legislative: pentru a putea detine teren in Romania, o persoana fizica trebuie sa aiba domiciliul stabil in tara, iar persoana juridica trebuie sa aiba sediul in Romania.

Cei mai activi cumparatori de terenuri in Romania sunt din tari fara resurse naturale, precum Irak, Liban, Siria, Arabia Saudita si Iran, potrivit fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabara. La nivel european, Ungaria detine peste 8% din cele aproximativ 800 de mii hectare de teren instrainat, Spania si Austria cate 6% si Danemarca, aproape 5%.

Pro si contra liberalizarii pietei funciare

Cifrele nu sunt insa pe placul prea multor politicieni sau oameni de afaceri romani. Mai mult, fostul ministru de Externe, Theodor Baconschi considera ca Romania nu ar trebui sa vanda terenul agricol, ci doar sa il concesioneze:

"Pe mine ma ingrijoreaza un pic acest apetit al unor companii "neromanesti" pentru pamantul romanesc. Nu dintr-un nationalism elementar ci pentru ca intr-adevarlegislatia ar trebui sa puna niste bariere. Pamantul este inca ieftin, exista riscul sa ne trezim cu prea multi proprietari straini. Trebuie sa fim foarte exigenti cu ce le cerem, sa mergem pe concesiuni mai mult decat pe instrainare de terenuri si sa nu permitem interventia capitalului strain, astfel incat el sa opreasca o asociere profesionala, regionala a fermierilor autohtoni".

De altfel, mai toti ministrii Agriculturii din ultimii ani au afisat o pozitie vehementa in problema instrainarii terenurilor. Cu toate acestea, fiecare s-a lovit pe rand de acelasi zid: tratatul de aderare la Uniunea Europeana.

"Ca sa inchidem un subiect care a fost de ceva timp in dezbatere - vanzarea terenurilor catre straini. Noi am acceptat prin tratatul de aderare aceasta clauza, aceasta obligatie, ca la 31 decembrie 2013 vom liberaliza piata terenurilor agricole. Deci sansele de a bloca vanzarea terenurilor catre straini dupa 2013 sunt aproape de zero. Asta nu inseamna ca nu vom face demersuri", a declarat fostul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia.

Si actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, si-a exprimat preocuparea pentru aceasta problema, insa s-a ferit sa faca promisiuni:

"In ceea ce priveste liberalizarea pietei funciare de la 1 ianuarie 2014, asa cum arata Tratatul de aderare, asa cum a fost semnat de presedinte in 2005, nu putem sa ridicam aceasta interdictie dupa 1 ianuarie 2014. Este adevarat ca e o preocupare a mea pe doua directii: prima directie, fara sa-mi iau un angajament, pentru ca nu stiu daca se va putea acest lucru, este sa incercam sa prelungim acest lucru", a spus Constantin.

Nici oamenii de afaceri nu privesc cu ochi buni deschiderea portilor pentru straini:

"Avantajul nu e niciunul. Chiar daca am intrat in Uniunea Europeana, trebuie sa tinem la cea ma mare avere a poporului roman: pamantul. Cand e vorba de patrimoniul national, care se cheama pamant, trebuie aparat cu sfintenie", a declarat pentru Business24, omul de afaceri Culita Tarata. Acesta considera ca solutia in agricultura romaneasca nu sunt investitiile straine prin instrainare, ci o mai buna organizare, prin comasarea terenurilor si realizarea unor exploatatii care sa corespunda exigentelor europene.

Cu toate acestea, Adrian Radulescu nu este la fel de transant, metionand si cateva avantaje: investitiile straine si crearea concurentei in industrie. Astfel, Radulescu ar alege o cale de mijloc:

"Eu ma situez la jumatate: sa liberalizam, dar sa controlam. In Germania, nu cumpara nimeni terenuri unde doreste si cum doreste. Statul este cel care le cumpara, iar daca considera ca e necesar sa le scoata la vanzare le scoate, daca nu, se fac schimburi de terenuri pentru autostrazi si pentru alte lucruri pentru a crea locuri de munca", a declarat Radulescu pentru Business24.

#instrainarea terenurilor agricole, #instrainarea terenurilor 2014, #liberalizarea pietei funciare, #pret terenuri agricole Romania , #Agricultura