Mircea Cosea: Am urcat pe sarma, ca un somnambul

Analistul financiar Mircea Cosea sustine ca Romania a intrat in acordul de guvernanta fiscala, "ca un somnambul, care merge pe sarma" si mentioneaza ca, desi la prima vedere acordul este bun, pentru ca ne disciplineaza, ascunde si un pericol foarte mare.

Mircea Cosea a explicat, intr-un interviu Business 24, ce pericol ascunde acordul de guvernanta fiscala, la care statul roman a aderat si a enumerat 6 masuri care trebuie luate anul viitor, pentru revitalizarea economiei. Printre acestea, se numara reorganizarea ministerului de Finante si introducerea impozitului pe lux.

Care au fost masurile bune, luate pentru economie, anul acesta?

Printre masurile bune luate pentru economie putem spune ca s-a realizat o echilibrare a raportului dintre personalul public si cheltuielile bugetare. S-a realizat o echilibrare mai buna, in sens reducerii personalului care lucreaza in sfera public, cu un amendanament. Acela ca ar fi fost necesar sa nu se ia masura la pachet, ci sa se protejeze sectoarele importante ale publicului, cum sunt Sanatatea, Educatia si Ordinea Publica.

Per ansamblu, aceasta reducere a dus la o anumita echilibrare pe care o putem trece la capitolul echilibrare bugetara. Alta masura a fost o mai buna cooperare intre politica fiscala si politica monetara. Anul 2011 a fost anul in care legatura dintre BNR si Guvern, via Presedentie, a fost mai activa decat in celelalte perioade anterioare.

Cum caracterizati economia dupa 3 ani de criza?

Economia este tot in criza. Este o iesire conjuncturala din recesiune, nu am incredere ca aceasta iesire din recesiune se va mentine si in anul 2012. Sunt factori perturbatori prea mari ca sa putem trage acum o concluzie. In conditiile in care pietele din vest vor avea o oarecare stabilitate, am putea crede ca economia nationala, prin exporturi ar putea avea o crestere economica pe care eu o estimez intre 0,5 si 1%, dar nu mai mult.

Cum vedeti iesirea din recesiune?

Iesirea din criza este foarte complicata. Iesirea din recesiune e mai simpla, dar iesirea din criza este complicata, pentru ca Romania, de fapt, in criza internationala si-a relevat crizele structurale, interne pe care le are de foarte mult timp si care s-au accentuat, dupa 1989.

Crizele structurale inseamna ramuri de activitate cu un procent mic de creare a valorii adaugate si cu un procent si mai mic de posibilitate de capitalizare a acestei valori. Lipsa capitalului autohton in sectoarele cheie, disproportia dintre forta activa si forta inactiva a tarii si ma refer la forta de munca. Incapacitatea folosirii avantajelor competitive pe care le are Romania, cum ar fi agricultura.

Orientarea unilaterala spre cateva tari europene, a exporturilor si importurilor. Romania are de rezolvat intern anumite lucruri care nu vor putea scoate statul roman din criza, chiar daca economia mondiala va fi mult mai activa decat in prezent. Economia mondiala intra intr-o etapa diferita, in care factorii interni au o din ce in ce mai mult o valore in dezvoltarea economiei. Noi nu reusim sa facem acest lucru.

Iesirea din criza tine in primul rand de rezolvarea structurala a problemelor noastre. Asta cere o reformare a economiei pe capacitatea legislativului si a guvernului de a lua masuri importante, pe care in anul electoral 2012 nu le vad capabile.

Din recesiune se va iesi mai usor, pentru ca avem potential. Romania poate avea un spor activ din PIB prin agricultura, dar din pacate politica guvernamentala este orientata intr-o directie total gresita. Aici este vina in principal a mentorilor nostri de la FMI.

Ce masuri ar trebui adoptate in 2012?

Anul viitor este sub semnul acordului de guvernanta fiscala. Noi avem de rezolvat alte probleme, mai complicate. Cred ca mentinerea deficitului la 1% este un mare pericol pentru economia Romaniei, pentru ca acel deficit nu permite o dezvoltare, ci doar o invartire in cerc a economiei. Pentru a iesi din acest impas si pentru a mentine deficitul la 1,9%, eu as propune sase masuri.

In primul rand, o restructurare a ministerului de Finante, compartimentul Buget, unde se practica de ani de zile metode invechite de concepere si elaborare a bugetului, pe viziune contabila, aritmetica si nu ca un instrument de politica economica.

Bugetul nu incurajeaza dezvoltarea unor ramuri, practicand anumite elemente de fiscalitate, ci doar face o elaborare de deficit, plecand nu de la obiectivele bugetare, ci de la deficit. Cu alte cuvinte, plecand de la coada la cap. Aici trebuie schimbata filozofia, viziunea si trebuie schimbati oamenii care lucreaza acolo.

O alta masura pe care o propun este corectarea unei greseli, din 2010. aceea de a reduce personalul din organele de colectare a veniturilor, adica ANAF si Garda Financiara. Romania are cel mai mic numar de persoane implicate in colectarea veniturilor din Europa. Nu se poate sa ai 1.500 de persoane la Garda Financiara, pentru ca inseamna sa nu ai nicio ambitie mai mare la colectarea bugetului.

A treia masura este introducerea, pe modelul italian, Mario Monti, a impozitului pe avere. In Romania nu s-a facut asa ceva, dar ar fi un spor foarte important. A patra masura ar fi regandirea prioritatilor bugetare, trecand agricultura pe primul loc si renuntand la proiecte de investitii care nu au capacitatea sa creeze locuri de munca si valoare adaugata. Ma refer la constructia de parcuri, terenuri, bazine. Pot fi facute mai tarziu, dar acum trebuie investit in actiuni de creare de valoare adaugata, cum este agricultura.

A cincea propunere a mea este reorientarea partiala a comertului exterior spre zona extracomunitara. Aceasta, deocamadata, este mai stabila decat cea comunitara, ceea ce ar face ca dependenta noastra fata de dinamica pietelor occidentale sa fie mai mica si sa putem valorifica acest motor de crestere.

Ultima propunere este trecerea de la consilierea primului ministru printr-un consilier personal, la crearea unui consiliu national consultativ, care sa fie creat din specialisti romani si straini si care sa consulte premierul si guvernul in ceea ce priveste acordul de guvernanta fiscala.

Eu cred ca, daca am intrat in acest joc de mers pe sarma, ca un somnambul, pentru ca asa facem, atunci ar trebui sa fim foarte atenti. Acel acord pare a fi eficient pentru noi, pentru ca ne disciplineaza si ne pune intr-un club al unei politici fiscale mai corecte, dar in acelasi timp are un pericol foarte mare, pentru ca ne poate duce la penalizari, in cazul in care nu sunt respectati indicatorii de baza. Pe langa faptul ca nu accesam fonduri, sa mai fim si penalizati, ar fi o chestiune foarte dura.

Care sunt perspectivele pentru anul viitor?

Din punctul meu de vedere, anul viitor este situat la un nivel inferior prognozelor care s-au facut. Este vina, in principal, a factorilor externi. 2012 este un an european prost, toata lumea este de acord cu asta. Noi suntem legati 75% de dinamica pietelor europene si nu avem cum sa scapam.

Pe de alta parte, agricultura nu va mai repeta performanta din 2011, pentru ca este o performanta meteo dependenta si nu de politica agrara. Prevad ca anul 2012 ar fi un an foarte bun, daca am reusi sa mentinem o anumita crestere minima si sa nu regresam. Dar aceasta crestere nu o vad mai mult de 1%.