Nimeni nu ii mai ia in serios pe analisti. Cum au ajuns sa piarda increderea publicului?

Pana nu demult, prestigiul si influenta unui analist economic erau incontestabile. Insa, 2016 se anunta a fi anul in care acest lucru este pe cale sa se schimbe intr-un mod radical.

Mai multi factori tind sa puna intr-un con de umbra reputatia economistilor care isi fac treaba sub umbrela guvernamentala sau au roluri de jucatori importanti in pietele financiare internationale, sustine Allison Schrager, intr-un comentariu pentru Quartz.

Vremea populismului

Impactul opiniilor formulate de economistii tinde sa se reduca drastic dupa surpriza Brexit, furnizata de britanici in pofida tuturor avertismentelor transmise de analisti.

La fel, peste ocean, promisiunea democratilor de a majora salariul minim la 15 dolari/ora de munca pare sa fie facuta fara a tine seama de ingrijorarea economistilor de centru-stanga, al caror punct de vedere este ca acest proiect nu poate fi sustinut din punct de vedere financiar de catre companii.

In acelasi timp, viziunea lor privind efectele benefice ale unor acorduri comerciale precum NAFTA sunt contestate de vocile unor lideri democrati si republicani care vad in aceste acorduri-cadru niste greseli si ar dori sa le blocheze pe viitoarele.

Tabara economistilor priveste cu ingrijorare la costurile pe termen lung ale deficitelor structurale, in vreme ce, de cealalta parte, politicienii prefera sa mearga pe promisiuni fara sustinere, in ciuda faptului ca stimulii monetari injectati in piata ar putea fi directionati mult mai eficient.

Relatie incordata

Ruptura dintre cele doua grupuri este de data recenta, pana nu demult guvernatii luand in seama opiniile economistilor, fapt care a facut ca, in ciuda unor greseli flagrante ale alesilor, bilantul total al guvernarilor din economiile dezvoltate sa fie unul pozitiv.

Printre punctele forte ale programelor de guvernare s-au numarat incurajarea schimburilor comerciale, folosirea in mod inteligent a surplusului bugetar, adoptarea unor stimulente pentru dezvoltarea mediului de afaceri si sbventionarea muncii.

In mod ciudat, o mare parte din aceste idei au cazut in dizgratia politicienilor, ca si a publicului larg, din cauza renasterii curentului populist, iar acesta isi bazeaza ascensiunea pe o serie de evenimente cu impact terbil asupra mediului economic.

Economistii au propus varianta unei piete libere, deschise, cu cat mai putine reglementari, dar la scurt timp dupa aceea s-a petrecut recesiunea din 2008-2009.

O mare parte dintre economisti sustin ideea liberului schimb comercial intre piete, dar ignora cu desavarsire fapt ca acest tip de relatie va crea mai multi perdanti decat castigatori pe termen scurt.

In tari dezvoltate, ca Statele Unite, numarul locurilor de munca in sectorul manufacturier s-a restrans, iar salariile au inghetat.

Fluxul non-stop de stiri si influenta media isi fac simtite efectele asupra perceptiei publicului, masele neavand niciodata pana acum acces direct in bucataria in care se gatesc retetele economice.

Mediul academic economic este unul care permite o divizare a reprezentantilor sai in functie de opiniile lor politice, dar accentuarea discursului politic din ultima vreme si razbaterea ecolului acestor dispute in social-media nu a facut decat sa bulverseze publicul.

Un soc prea puternic

Impresia generala lasata publicului este aceea ca economistii nu sunt decat niste ideologi, galceava lor neusurand cu nimic povara resimtita in cadrul unei familii.

In teorie, noile tehnologii ar trebui sa aduca mai multa productivitate si prosperitate, dar economistii de astazi ar trebui sa se concentreze mai mult pe modul in care ar putea face tranzitia la noua epoca digitala mai usoara pentru oameni, decat sa lanseze acelasi sir de promisiuni vagi despre viitor, in contextrul in care populatia este amenintata cu pierderea locurilor de munca in favoarea noilor masini.

Nu este de mirare ca publicul si-a pierdut increderea in economisti, dar tipul acesta de respingere nu se rezuma doar la acest domeniu.

Publicul larg se fereste de vaccinuri, boicoteaza mancarea obtinuta din Organisme Modificate Genetic, contesta teoria evolutiei sau chiar evidenta cauzelor incalzirii globale.

Populismul economic ar putea fi un alt bun exemplu de scepticism de expertiza, dar ingrijorator este nivelul in care acesta a reusit sa penetreze randurile celor doua partide reprezentative pentru democratia americana.

In acest mod, nu mai lipseste decat foarte putin pentru ca populismul sa infesteze si politica oficiala a SUA.