Romania, tara cu cele mai dure conditii FMI. Unde ne va duce tratamentul "draconic"

FMI a impus Romaniei masuri de austeritate "draconice" nejustificate si incomparabil mai dure fata de cele din state cu probleme mult mai mari. Ce riscam daca ramanem in continuare obedienti in fata stapanilor de la fond?

Masurile de austeritate extreme dupa care functioneaza in continuare Romania nu isi mai au justificare. Am reusit sa rezolvam problema deficitului de cont curent record inregistrat in 2007, de 14,5%, din produsul intern brut (PIB).

Economia a crescut cu 2% anul trecut, comparativ cu recesiunea inregistrata de unele state europene si cu stagnarea unor tari puternice precum Franta. In plus, datoria publica de 39% din PIB nu reprezinta o problema ci un motiv de laude.

Asadar, cu ce scop se continua implementarea masurilor de austeritate despre care nenumarate voci au spus ca ar fi fost de neconceput in vest? Acestea au fost comentate, joi, de catre analisti intervievati de agentia Reuters ca fiind "draconice" si responsabile pentru un posibil dezastru care va cuprinde tara.

In urma acordului cu FMI, Romania a taiat cu 25% salariile bugetarilor, a concediat 100.000 de angajati din sectorul public si a marit taxa pe valoare adaugata (TVA) de la 19 la 24%. Toate aceste masuri sunt fara precedent in Europa si sunt mult mai dure decat conditiile aplicate in state aflate intr-o situatie mult mai proasta, insa mai bogate, cum ar fi Portugalia sau Irlanda.

Rezultatul acestor masuri severe a fost o serie de proteste care au culminat cu demisia guvernului.

FMI a exagerat intentionat cerintele

O explicatie a standardelor duble aplicate de FMI vine de la analistul economic Mircea Cosea care crede ca cerintele exagerate s-au datorat neincrederii in puterea guvernului.

"S-au impus masuri mai dure in Romania decat in alte state deoarece FMI nu a avut incredere in competenta si seriozitatea guvernului. FMI a incercat sa obtina obiectivele propuse prin exagerarea masurilor, astfel incat chiar daca se rezolvau partial, ele sa fi avut efect. Insa guvernul le-a aplicat asa cum i s-au dictat", explica analistul.

Asadar, membrii fondului nu se asteptau la acest grad de obedienta din partea guvernantilor, care au facut o serie de negocieri de forma, fara sa opuna, de fapt, niciun fel de rezistenta. In plus, spre deosebire de restul statelor in care s-au luat masuri de austeritate, romanii au iesit in strada foarte tarziu.

Analistul economic Ilie Serbanescu spune ca problema nu au fost targeturile impuse de FMI, ci modul in care a fost facuta ajustarea economica.

"Pe capul cui au fost puse aceste restrangeri? Pe al salariatilor, pensionarilor si contribuabililor, in general. Nu acestia erau de vina pentru situatia in care se ajunsese in 2008, cand aveam un deficit extern de 14%", comenteaza Serbanescu.

Din moment ce nu se afla in zona euro, Romania avea la dispozitie doua supape de care nu s-a folosit, asa cum au facut-o state precum Cehia sau Polonia, pentru a contracara criza. Acestea sunt liberalizarile cursului valutar si a preturilor, care ar fi dus la impartirea efectului crizei intre toate categoriile de romani.

Solutia data de Serbanescu este renuntarea cat de repede posibil la relatia cu FMI, care, cat timp va ramane in termenii actuali, va duce la stagnarea situatiei dezastruoase in care se afla populatia Romaniei.

Mircea Cosea intareste aceste idee spunand ca "filosofia economica a FMI nu corespunde cu necesitatile de dezvoltare a Romaniei".

Despre efectele negative pe care le pot avea masurile FMI a vorbit recent chiar seful fondului, Christine Lagarde. Aceasta a spus ca FMI ar trebui sa fie mai putin dur, deoarece "consolidarea prea rapida poate dauna redresarii si inrautati perspectivele pe piata muncii".

Cand ne despartim de FMI

Acordul actual cu FMI expira in 2013, insa nu se stie inca daca acesta nu va fi urmat de semnarea unei noi intelegeri. Pentru a iesi din aceasta relatie, Romania trebuie sa indeplineasca, in primul rand, conditiile prevazute in actualul acord.

"Pentru a putea sa nu mai incheiem un nou acord, trebuie sa indeplinim anumite conditii, mai ales targetul de crestere economica pe 2012. De asemenea, trebuie sa avem deficitul bugetar pe care ni l-am propus si sa restructuram companiile de stat", a explicat analistul economic Aurelian Dochia.