Suedia mareste impozitele pentru a face rost de inca un miliard de euro pentru refugiati

Guvernul suedez se pregateste pentru niste cheltuieli uriase cu refugiatii si a suplimentat bugetul pe 2017 cu peste 2,5 miliarde de euro, din care peste un miliard vor fi alocati doar pentru sprijinirea autoritatilor locale, care nu se mai pot descurca din fonduri proprii in fata valului migrator.

Cu toate acestea, reprezentantii municipalitatilor din Suedia sustin ca sumele vor fi in continuare insuficiente, informeaza agentia Bloomberg.

"Va fi un efort deosebit sa mergem inainte cu aceste programe. Este foarte bine ca vom primi 10 miliarde de coroane (1,05 miliarde de euro - n.red.), dar acesti bani nu vor acoperi costurile suplimentare cu migratia", explica Annika Wallenskog, economist-sef al Asociatiei Oraselor si Regiunilor din Suedia.

In ultimii doi ani, guvernul suedez a alocat sume importante de bani pentru a gestiona criza refugiatilor, dar a reusit sa mentina o prognoza de deficit bugetar pe anul in curs si pentru 2017 la un nivel de 0,3%, dupa ce a impus controale la granita in luna noiembrie a anului trecut.

Reformele cerute de guvernul suedez, care includ si sprijinul pentru integrarea refugiatilor, vor costa 24 de miliarde de coroane in 2017 (2,51 miliarde de euro - n.red.), iar suma ar putea urca pana la 36 de miliarde de coroane in 2020 (3,76 miliarde de euro - n.red.).

Cresc taxele

Autoritatile suedeze au fost nevoite sa creasca impozitele, pentru a mentine aceeasi politica fiscala care a dus la stergerea deficitului de 60 de miliarde de euro mostenit de la guvernul anterior.

Astfel, impozitul pe venituri si cele din industria chimica si sectorul bancar ar trebui sa aduca in bugetul statului venituri fiscale suplimentare in valoare de 7 miliarde de coroane suedeze incepand cu anul viitor, in vreme ce impozitul pe energia electrica este de asteptat sa asigure venituri de 1,2 miliarde de coroane in 2017 si alte 2,4 miliarde in 2018.

Rezultate dezamagitoare

Din cei 163.000 de refugiati preluati anul trecut de Suedia majoritatea nu au studiile necesare pentru a obtine un loc de munca in aceasta tara, iar oficialii de la Stockholm sunt obligatii sa aloce sume importante pentru educarea si pregatirea profesionala a acestora.

Rata de absorbtie in piata muncii a refugiatilor care au ajuns in aceasta tara in urma cu doi ani este de doar 31%, un rezultat "jalnic", dupa cum il califica Ylva Johansson, ministrul Muncii din Suedia.

In acelasi timp, daca nu va reusi sa rezolve rapid problemele privind cazarea si integrarea sociala si pe piata muncii a refugiatilor, Suedia va avea probleme serioase cu sistemul de protectie sociala in viitor, existand si riscul deteriorarii relatiei dintre contribuabili si statul suedez, dupa cum reclama Hakan Frisen, economist-sef la SEB Stockholm.

"Provocarile ridicate de fenomenul migratiei, presiunea pusa pe sectorul serviciilor publice si pe piata imobiliara sunt atat de mnari si coplesitoare, iar noi nu vedem niciun semn al unor politici care sa demareze pentru a rezolva aceste probleme. Guvernul nu face deocamdata cunoscut modul in care va rezolva aceste chestiuni", spune economistul suedez.

In acelasi timp, Frisen contesta previziunile oficialilor suedezi privind resursele financiare de anul viitor, considerand ca acestea sunt prea optimiste, si atrage atentia ca sectoare importante din sfera serviciilor publice, precum invatamantul si sanatatea, au devenit subfinantate.