Codul Fiscal a fost modificat de 20 de ori in 2 ani. Iata ce schimbari a adus anul 2017 in fiscalitatea romaneasca

Schimbarea filosofiei de taxare a veniturilor personale, prin trecerea la impozitul pe gospodarie, si decizia de transfer a contributiilor sociale de la angajator la angajat au reprezentat cele mai dezbatute subiecte de ordin fiscal in acest an.

In 4 ianuarie, candidatul propus sa preia Finantele, Viorel Stefan, vorbea, la audierile din Parlament, despre unificarea legislatiei fiscale intr-un Cod economic cu maximum 50 de taxe. Viorel Stefan a devenit ministru al Finantelor iar prima prevedere a proiectului de Cod economic, care a "rasuflat" in presa in luna aprilie, vorbeste despre introducerea unui impozit de 10% pe venitul global al gospodariilor, in fapt o resuscitare a unei idei vechi vehiculata constant in spatiul public, respectiv aceea de a inlocui cota unica de impozitare cu un impozit progresiv.

Potrivit proiectului Codului Economic, fiecare gospodarie ar fi urmat sa beneficieze de un punctaj acordat in functie de numarul membrilor de familie si de un plafon neimpozabil.

Proiectul prevedea si o serie de deduceri, incluzand bursele, indemnizatiile pentru copii, contributia de sanatate platita, prima de asigurare obligatorie pentru casa si masina sau programele educationale pentru copii precum before si after school sau gradinite particulare, dar si abonamente la sala fitness, gimnastica, dans, alte activitati sportive. Veniturile mai mici de 2.000 de lei nu se impozitau.

"Reteta de globalizare a veniturilor va genera o crestere a bazei de impozitare. Astazi, in Romania exista 360.000 de contracte de munca part-time ca unica sursa de venit. Aici vorbim de o zona de munca la gri. Contractul se face pe suma mica, dar e putin credibil ca cineva poate sa traiasca dintr-un venit. Prin globalizarea veniturilor nu mai au scapare. Facem globalizarea tuturor veniturilor si daca ele se situeaza sub 2.000 lei, atunci e zero (impozitul n.r.). Gospodarie, in spiritul viitoarei legi, din perspectiva fiscala, inseamna un grup de persoane care pot sau nu sa fie rude, dar gospodaresc impreuna si atunci accepta pe propria declaratie sa se inregistreze la fisc cu patrimoniu comun. Atunci unul dintre ei devine reprezentantul lor in relatia cu fiscul, iar intre reprezentantul lor si fisc va fi consultantul fiscal", a explicat ministrul Finanteor, Viorel Stefan.

Toate calculele gospodariilor urmau sa fie realizate de un consultant fiscal, un "medic al gospodariei fiscale" dupa cum l-a numit ministrul Finantelor. Autoritatile vorbeau despre circa 35.000 de consultanti fiscali in conditiile in care, potrivit companiilor de profil, in Romania sunt certificate 4.000 - 5.000 de persoane pentru aceasta profesie, din care o parte sunt consultanti inactivi, adica nu profeseaza, pentru ca lucreaza la Fisc.

Conform propunerii de globalizare a veniturilor pe gospodarie, angajatorul nu mai retine la sursa impozitul pentru angajat, acesta putand sa foloseasca sumele in folosul personal..

Analistii au rezerve serioase cu privire la globalizarea veniturilor

Propunerea globalizarii veniturilor personale este primita cu rezerve de consultantii in materie de fiscalitate care arata, pe de o parte, ca un asemenea demers are nevoie de ani buni inainte de a fi aplicat si, pe de alta parte, ca Fiscul nu este inca pregatit logistic pentru aplicarea unei asemenea masuri. Totodata, acestia atrag atentia asupra faptului ca poporul trebuie educat in vederea unei intelegeri corecte a mecanismului.

"Se pleaca de la prezumtia ca toti contribuabilii din Romania sunt educati fiscal si financiar, sa inteleaga ca trebuie sa se inregistreze fiecare gospodarie. Vorbim de inregistrarea a 7 milioane de gospodarii la un ANAF care in prezent abia face fata inregistrarilor de TVA, de PFA (persoana fizica autorizata - n.r.). ANAF in momentul de fata nu a emis decizii de impunere pentru contributiile de sanatate din 2012 si nu reuseste sa emita deciziile de impunere pe sistemul simplificat al cotei unice decat intre 3 si 6 luni de la depunerea declaratia de venit. Cam asta este capacitatea ANAF", a declarat, la sfarsitul lunii aprilie, Angela Rosca, membru in Consiliul director al Romanian Business Leaders (RBL) si managing partner TaxHouse, intr-o conferinta de presa.

La randul sau, Daniel Anghel, coordonatorul grupului de lucru in cadrul Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR), considera ca trimiterea a sute de angajati sa-si plateasca singuri taxele va fi un lucru 'foarte delicat' iar la momentul actual suntem putin prea tineri sa implementam sistemul de impozitare pe gospodarie.

"In toate tarile din Uniunea Europeana, angajatorul retine impozitul pe salarii. Romania inteleg ca vrea sa faca exact invers. Va fi foarte delicat sa trimiti 1.000 de angajati, de exemplu, sa-si plateasca singuri taxele. Este vorba despre un impozit ce va trebui platit pentru anul urmator. In 2018, va exista practic un gol de incasare. Eu cred ca, la acest moment, suntem putin prea tineri sa avem un astfel de sistem. Zona aceasta trebuie mult mai bine pregatita si din perspectiva conformarii voluntare ne-ar mai trebui cativa pasi. Sunt state in care societatea democratica are zeci, chiar sute de ani si, incet, incet, au trecut la acest sistem sau nu", a explicat Anghel.

Reprezentantul CDR a sustinut ca ideea introducerii acestei cote unice de impozitare a aparut in SUA in anii '70, ca reactie la complexitatea tot mai mare a legislatiei fiscale de la ei. El a aratat chiar ca, la acest moment, Codul fiscal american este de peste 10 ori mai mare decat Biblia.

Mai mult, acesta vorbeste, in context, despre viabilitatea cotei unice, adoptata de Romania in 2005.

'Daca imi aduc aminte bine, imediat dupa implementarea cotei de impozitare unice, veniturile fiscale au crescut de la 17 miliarde de euro la 23 de miliarde de euro, iar ponderea in PIB a crescut de la 27,7% la 28,5%. Asta in ciuda unei cote de impozitare mai scazute decat sistemul anterior. Acest sistem al cotei unice a creat, la acel moment, peste 150.000 de locuri de munca ce pana atunci erau nefiscalizate si a reusit sa scoata la suprafata veniturile din zona gri sau neagra a economiei', a subliniat oficialul CDR.

La randul sau, reprezentantul Deloitte Romania, Dan Badin, arata ca o schimbare majora a modalitatii de fiscalizare nu trebuie facuta din scurt, din acest motiv nu ar fi oportun ca proiectul privind impozitarea globala a gospodariilor sa intre in vigoare chiar de anul viitor.

Acesta a explicat ca un asemenea proiect are nevoie, inainte de a fi adoptat, de dezbateri publice ample, de educarea populatiei si de rezolvarea problemelor administrative, astfel incat aplicarea lui sa rezolve probleme, sa aduca beneficii si nu doar "sa aduca schimbare de dragul schimbarii".

"Din punctul meu de vedere, as zice ca o astfel de lege poate nu ar fi oportun sa intre in vigoare de anul viitor, asa cum se doreste. O astfel de lege, care aduce o schimbare majora in modalitatea de fiscalizare, trebuie in primul rand sa fie supusa unor dezbateri publice ample, generoase, astfel incat sa ne asiguram ca forma finala va rezolva probleme si va aduce niste beneficii. Nu doar sa aduca o schimbare de dragul schimbarii. Un al doilea lucru care mi se pare extrem de important il reprezinta educarea populatiei. Nivelul de educatie financiara in Romania este unul dintre cele mai mici din UE, deci este nevoie de timp, oameni, bani, efort. A treia problema este cea administrativa, care ar trebui rezolvata inainte de a intra in vigoare o astfel de lege. In alte tari, cand are loc schimbare legislativa majora, se fac analize, evaluari, consultari care pot sa dureze, trei, cinci ani. Cateodata trec si 10 ani de la initierea discutiilor pana la intrarea in vigoare. La noi se intampla in mai putin de un an. As spune ca suntem foarte optimisti. Putem sa o facem, pentru ca pana la urma nu este nevoie decat de vointa politica pentru a aproba o lege, dar cred ca problemele administrative si efortul populatiei de a-si face declaratiile si de a calcula corect vor fi destul de mari", a explicat Dan Badin, partener coordonator Servicii fiscale si juridice in cadrul Deloitte Romania.

Totodata, acesta atragea atentia asupra faptului ca este neclar ce interes vor apara consultantii fiscali, atata timp cat vor fi platiti de stat, dar vor lucra in beneficiul contribuabililor.

Split TVA, masura optional-obligatorie

Consultantii nu terminasera de facut calcule, romanii erau in vacanta de vara cu noul impozit mai mult sau mai putin digerat cand dinspre Finante vine o noua propunere: split TVA. Este vorba, in principal, despre conturi separate pentru incasarea si plata impozitului.

"Plata defalcata a TVA este un mecanism introdus pentru a creste gradul de colectare a TVA la buget, pentru a crea un echilibru in piata intre agentii economici, pentru ca astazi exista o diferenta mare intre cei care nu platesc TVA si-l folosesc in alte scopuri si cei care sunt de buna credinta si fac aceste plati. Pentru acest mecanism s-a stabilit un termen de 1 ianuarie 2018, termen obligatoriu de implementare, cu un termen optional de 1 octombrie", a afirmat ministrul Finantelor, Ionut Misa, la sfarsitul lunii august.

Masura ar fi trebuit sa devina obligatorie din ianuarie 2018 si optionala chiar din luna octombrie a acestui an. Pana in 10 octombrie, insa, mai putin de 300 de firme aplicasera pentru mecanismul platii defalcate a TVA, potrivit unor surse din ANAF.

Propunerea nu ramane fara ecou in mediul de afaceri, iar parerile merg pana in punctul in care se afirma ca Romania va intra in procedura de infringement daca va aplica plata defalcata a TVA.

Potrivit lui Daniel Anghel, membru in boardul Consiliului Investitorilor Straini, faptul ca non-rezidentii vor fi obligati sa-si deschida conturi bancare in Romania contravine principiului liberei circulatii a capitalului in Uniunea Europeana, asa cum prevede tratatul de aderare. De asemenea, faptul ca statul intervine intre doi agenti economici cu un cont bancar obligatoriu de TVA inseamna ca, practic, se schimba regulile din directiva privind TVA si trebuie solicitat acordul Comisiei Europene.

Oamenii de afaceri nu cred nici in atingerea scopului declarat al acestei masuri, respectiv reducerea evaziunii fiscale.

"Split TVA, ca si concept, are in substanta si reducerea evaziunii fiscale. Practic, insa, pentru a urmari acest scop, de reducere a evaziunii fiscale, ar trebui ca ANAF sa aiba o analiza de risc performanta care sa fie automatizata si care sa raspunda in timp real, pentru ca, in acele trei zile, ei ar trebui sa recunoasca profilul unui potential evazionist si atunci am putea sa spunem ca acest sistem de split TVA urmareste si reducerea evaziunii fiscale. Pana in momentul in care analiza de risc a ANAF nu este una informatizata, cu baze de date integrate cu mai multe autoritati, imi este greu sa cred ca in trei zile vor avea suficiente informatii sa isi dea seama de profilul acelui contribuabil. Aici este marea problema", explicat Daniel Anghel.

In aceste conditii, reprezentanti din mediul de afaceri avanseaza propunerea ca split TVA sa fie o masura optionala, sa se aplice doar in relatiile dintre persoane juridice si companiile aflate in insolventa si faliment.

In final, autoritatile decid, la sfarsit de octombrie, ca plata defalcata a TVA va fi optionala pentru toti agentii economici, mai putin cei aflati in insolventa si cei care au datorii peste un anumit plafon la plata TVA.

Accizele cresc de doua ori in doua saptamani

O alta masura care nu a trecut neobservata in acest an este majorarea accizelor, etapizat, de la 15 septembrie si 1 octombrie, cu cate 0,16 lei/litru.

Potrivit unui comunicat al Executivului, remis AGERPRES, aceste niveluri ale accizelor pentru carburanti sunt valabile pana in anul 2022, inclusiv.

"Masura este luata in conditiile in care nivelurile actuale ale accizelor practicate in Romania, raportat la cursul leu/euro stabilit de Banca Centrala Europeana pentru prima zi lucratoare din luna octombrie 2016, sunt foarte aproape de limita minima prevazuta de legislatia Uniunii Europene. De asemenea, s-a constatat ca, desi diminuarea fiscalitatii efectuata la inceputul anului 2017 a vizat reducerea preturilor de piata ale carburantilor, reducerea preconizata a fost atenuata ca urmare a faptului ca preturile fara taxe ale carburantilor au inregistrat cresteri, astfel incat, in prezent, ponderea taxelor in pretul carburantilor este cea mai redusa din UE, fiind mult sub nivelul mediu inregistrat la nivelul UE", se spune in comunicat.

"Revolutia" din noiembrie

Contributiile sociale vor trece de la angajatori la angajati incepand cu 1 ianuarie 2018, arata sec o Ordonanta de Urgenta pentru modificarea Codului Fiscal, adoptata in zi de sarbatoare, 8 noiembrie. Concomitent, impozitul pe venit se va reduce, de la 1 ianuarie, de la 16% la 10% pentru salariati, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor.

Se schimba, de asemenea, si regimul de impozitare pentru microintreprinderi care vor plati un impozit de 1% la venituri daca au afaceri de pana la un milion de euro. Modificarea, in acest caz, este ca se majoreaza de la 500.000 de euro la un milion de euro pragul veniturilor pana la care o companie este considerata microintreprindere si, in consecinta, impozitata pe venituri si nu pe profit.

Revenind la transferul contributiilor sociale de la angajat la angajator, potrivit Ministerului Finantelor, nivelul contributiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel ca din totalul de 39,25% contributii platite la un salariu brut se vor plati 37,25%. Din totalul de 22,75% contributii datorate de angajator, 20 de puncte se transfera catre salariat.

Calculele de la Finante arata ca, in total, din salariul brut, 35% vor fi contributii retinute de angajator in numele salariatului, iar contributiile ramase in sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (dupa transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% si vor acoperi riscurile de somaj, accidente de munca, concediu medical, creante salariale.

Ministerul mai arata ca acestea din urma vor fi cuprinse intr-o singura contributie, care se va numi contributie asiguratorie pentru munca.

De asemenea, o alta simplificare adusa de aceasta ordonanta in privinta trecerii contributiilor sociale catre salariati consta in faptul ca din cele noua contributii platite in prezent de salariat si angajator vor ramane doar trei, respectiv contributia pentru pensie (CAS) - platita pentru salariat, contributia pentru sanatate (CASS) - platita pentru salariat si contributia asiguratoare pentru munca - suportata de angajator.

"Totodata, MFP mentioneaza ca scad contributiile pentru conditiile la pensie pentru conditii deosebite sau speciale de munca. Astfel, CAS pentru conditii deosebite de munca scade de la 31,3% la 29% (-2,3 p.p.) si CAS pentru conditii speciale de munca scade de la 36,3% la 33% (-3,3 p.p.).

In privinta romanilor care desfasoara activitati independente (medicii, avocatii, notarii, jurnalistii, scriitorii, artistii etc.), acestia nu vor mai plati contributii sociale raportate la sumele obtinute din aceste activitati. Aceste contributii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.

In sprijinul deciziei de transfer al contributiilor sociale, Ministerul Finantelor aduce argumente precum o diminuare anuala a "muncii la negru" de circa 10% si incasari suplimentare de circa 3 miliarde lei.

"Reducerea cotei totale a contributiilor sociale obligatorii cu 2 puncte procentuale, concomitent cu masura ca obligatiile privind contributiile sociale (CAS si CASS) sa fie exclusiv ale persoanelor fizice, are un impact nesemnificativ la nivel macroeconomic. Costul fortei de munca nu se majoreaza decat marginal in cazul unor contracte negociate anterior in valoare neta. Ca urmare, competitivitatea firmelor nu va fi afectata. Semnificativ este impactul asupra mediului de afaceri din perspectiva simplificarii administrative, ca urmare a reducerii numarului de contributii sociale si, mai ales, ca urmare a eliminarii unor obligatii ale angajatorului", explica MFP.

Potrivit sursei citate, impactul este mai pronuntat asupra intreprinderilor mici si mijlocii avand in vedere ca acestea au la dispozitie mult mai putine resurse materiale si de timp disponibile pentru a face fata obligatiilor impuse de reglementari.

Ministerul mai spune ca masurile fiscale propuse in domeniul impozitului pe venit au, de asemenea, un impact social semnificativ.

"In primul rand, veniturile si castigurile salariale nete se vor majora, asigurand cresterea puterii de cumparare a lucratorilor, fara o presiune suplimentara asupra costului fortei de munca a angajatorilor. Acoperirea cererii ca urmare a cresterii puterii de cumparare va presupune indirect si locuri de munca noi pentru oferta suplimentara necesara, dar si o intensitate mai mare a muncii, care se va reflecta in venituri mai ridicate. In conditiile unui transfer bugetar catre angajati de circa 13,7 miliarde lei in anul 2018 si a cresterii economice suplimentare, se estimeaza ca este posibil sa se creeze un numar de circa 50.000 locuri de munca", se spune in document.

Calculele consultantilor si reactia sindicatelor

Imediat vin calculele consultantilor fiscali care arata ca angajatorii ar trebui sa creasca salariul brut cu 20% pentru a nu afecta suma neta pe care o primeste angajatul, in urma transferului contributiilor.

'Proiectul de modificare a Codului Fiscal stabileste reducerea impozitului pe venit la 10% si a contributiilor totale cu 2 p.p. Angajatul va datora contributia sociala de 25% si contributia de sanatate de 10%, iar angajatorul contributia asiguratorie de munca de 2,25%. Calculele arata ca, in cazul unui salariu net de 3.000 de lei, costul complet (insemnand pe langa suma neta platita angajatului, contributiile datorate de angajator, respectiv de angajat si impozitul pe venit) va scadea anul viitor, daca se aplica aceste modificari, cu 0,3% (17 lei). Avand in vedere ca va avea loc un transfer aproape integral al contributiilor sociale si de sanatate in sarcina angajatului, angajatorii ar trebui sa creasca salariul brut cu 20% pentru a nu afecta suma neta pe care o primeste acesta in prezent', a declarat, pentru AGERPRES, Raluca Bontas, partener Deloitte Romania.

Nici dinspre sindicate reactiile nu intarzie sa apara. Acestea acuza faptul ca, de la 1 ianuarie 2018, salariatii vor fi singurii contributori ai sistemului de asigurari de sanatate, ei vor fi cei care vor trebui sa suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, someri, asistati sociali, personal monahal, detinuti etc.

Intr-o declaratie pentru AGERPRES, la inceputul lunii noiembrie, presedintele Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin, afirma ca Romania este prima tara din Uniunea Europeana care incearca acest experiment social, unde angajatul va avea o contributie de 90% la sistemul de securitate sociala, ceea e ce contra curentului european.

In plus, sindicatele ridica si problema angajatorilor aratand ca se mizeaza numai pe bunele lor intentii si nu pe certitudini ca salariile vor creste pentru ca salariatul sa nu suporte consecintele majorarii contributiilor sale.

"Salariul nu se taie, pentru ca, potrivit legislatiei in vigoare, discutam de un salariu brut. Problema este ca prin transfer am acelasi salariu brut, numai ca fiscalitatea mea, ca si lucrator, creste. E adevarat ca scade impozitul pe venit, de la 16% la 10%, dar in acelasi timp taxele sociale pe care le suport ca lucrator cresc de la 16,5% la 35%. Din acest punct de vedere e o crestere de fiscalitate, care se va reflecta nu in valoarea salariului brut, ci in valoarea salariului net, cu care voi pleca acasa. Angajatorii nu si-au luat angajamentul ferm ca vor creste, Guvernul se bazeaza pe promisiunea si bunele lor intentii legate de acest lucru, dar discutam de 3 milioane, nu de salariatii care sunt astazi la salariul minim pe economie, care vor vedea o crestere de 97 de lei pe net, nu discutam de sectorul bugetar, care are prevazuta o crestere de 25%, ceea ce inseamna pe net o crestere de circa 4%, ci discutam de restul lucratorilor din Romania care vor fi afectati", a explicat Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa.

In context, sindicatele merg la Avocatul Poporului aratand ca transferul contributiilor incalca "brutal" prevederi din Constitutie.

Pe de alta parte, investitorii acuza din nou graba cu care au fost adoptate aceste masuri.

"AmCham Romania isi exprima ingrijorarea cu privire impactul masurilor de politica fiscala anuntate recent, atat din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cat si din punct de vedere al sustenabilitatii bugetare. In plus, aceste masuri multiple intervin la scurt timp dupa introducerea mai multor modificari de politica fiscala, in acelasi regim de adoptare rapida, ceea ce creeaza instabilitate si confuzie in mediul de afaceri cu privire la impactul al acestor masuri precum si cu privire la procedura lor de implementare. In viziunea AmCham Romania, atat frecventa modificarilor fiscale adoptate in regim de urgenta, cat si impactul financiar si administrativ, ingreuneaza derularea afacerilor in Romania, scad increderea in guvernanta economica si in economia in ansamblu, afectand competitivitatea economica a tarii si capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabila a economiei romanesti", mentioneaza reprezentantii investitorilor americani.

Ingrijorare provoaca si masura cu privire la microintreprinderi care daca au venituri de pana la un milion de euro platesc impozit pe venit nu pe profit.

"Desi prezentate drept masuri de stimulare a cresterii economice, unele dintre acestea, ca impozitul pentru microintreprinderi raportat la cifra de afaceri ar putea avea un efect contrar. Avand in vedere structura companiilor din Romania dupa cifra de afaceri - cu 80% dintre companii au cifra de afaceri sub un milion de euro, activitatea acestora ar putea fi impactata in mod negativ din punct de vedere financiar, de aceea credem ca se impune ca masura sa fie optionala. Consideram ca este nevoie de o analiza aprofundata pentru a evalua riscul de noi insolvente din randul acestei categorii de societati, precum si impactul asupra gradului de colectare a veniturilor bugetare", sunt de parere investitorii.

Pe de alta parte, potrivit sursei citate, "este ingrijorator impactul bugetar negativ generat de pachetul de masuri fiscale anuntate, de aproximativ 5 miliarde lei in anul 2018 si intre 3 si 4 miliarde in anii 2019 - 2020, ceea ce poate conduce la franarea unei evolutii sustenabile a economiei si ar pune presiune pe incadrarea in tinta de deficit bugetar de 3% in anii urmatori".

Investitorii germani subliniaza, la randul lor, ca mediul de afaceri nu se plange de nivelul fiscalitatii din Romania, ci de lipsa de predictibilitate a cadrului fiscal, potrivit presedintelui Camerei de Comert Romano-Germane (AHK), Dragos Anastasiu.

"AHK Romania a subliniat in nenumarate randuri ca predictibilitatea, stabilitatea, transparenta si statul de drept sunt deosebit de importante pentru a mentine increderea in Romania ca amplasament investitional. Modul in care noile masuri fiscale au fost comunicate insufla, atat in randul companiilor germane, cat si al angajatilor acestora, un profund sentiment de nesiguranta. Astfel, companiile se tem de costuri suplimentare, mai ales pentru cele care desfasoara activitati in domeniul IT, dar exista si incertitudini legate de planificarea si realizarea viitoarelor politici fiscale", spun reprezentantii companiilor germane.

Nu de aceeasi parere este si ministrul Muncii, Olguta Vasilescu, care mentioneaza ca deficitul pe fondul de pensii se va reduce masiv anul viitor, in urma transferului contributiilor de la angajator la angajat.

"Aproape toti romanii vor simti beneficii de la acest Cod fiscal si am vrut sa ne asiguram ca vor creste contributiile angajatilor pentru Pilonul I de pensii. Prin calculele pe care le-am facut, estimarile noastre sunt ca vor avea o pensie cu 20% in plus fata de ceea ce se calculeaza acum. La fel, pentru ca este vorba despre o baza de impozitare mai mare si de o buna colectare, care este pana la urma principalul nostru motiv pentru care am venit cu acest transfer al contributiilor, vorbim deja de reducerea masiva a deficitului pe fondul de pensii anul viitor", a afirmat ministrul, intr-un interviu acordat postului Romania TV.

De asemenea, seful de la Munca a precizat ca se asteapta la o colectare net superioara a contributiilor la bugetul de stat, dupa aplicarea noului Cod fiscal.

"Ne asteptam la o colectare net superioara. Atunci cand v-am spus ca este vorba de 30% firme care nu platesc contributii probabil ca nu ati realizat dimensiunile dezastrului pana in momentul in care ANAF a facut publice datele exacte si anume ca sunt peste 2 milioane de angajati pentru care nu se platesc contributiile de catre angajatori. Sunt si cateva companii de stat. Imi vine in cap CFR-ul, de exemplu, acum. Si la ei sunt aceste probleme. Si, de asemenea, peste 150.000 de firme care nu fac aceste plati catre sistemul de stat", a subliniat ea.

Finalul de an aduce un nou proiect care vizeaza mediul de afaceri si care prevede

inchisoare de pana la 6 ani pentru neplata

catre buget, cu intentie, a impozitelor si contributiilor supuse regimului de retinere, sau incasare si plata, sau virare.

Un numar de 32 de impozite si contributii datorate bugetului vor intra sub incidenta actului normativ, printre care se afla impozitul pe venitul din salarii si asimilate salariilor, impozitul pe veniturile din pensii, impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuala, impozitul pe veniturile din arenda, impozitul pe veniturile sub forma de dobanzi si dividende, impozitul pe veniturile din premii si din jocuri de noroc, contributia de asigurari sociale datorata de persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor si contributia de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor.

In replica, reprezentantii Consiliului National al Firmelor Private Mici si Mijlocii din Romania arata ca Guvernul muta intreaga presiune a retinerii si platii impozitelor si taxelor pe platitor, iar cel care are obligatia retinerii si platii taxelor si impozitelor devine un prestator de servicii cu titlu gratuit pentru stat.

Potrivit fostului secretar de stat din Ministerul Finantelor, Gabriel Biris, Codul Fiscal a fost modificat de 20 de ori in doi ani.