Cum sa-i cheltuiesti - Editie de weekend
HOT TOPICS

cum am ajuns aici si ce-i de facut?

Lacomi din fire: 62 de magnati ai lumii au cat 3 miliarde de saraci la un loc. Ti se pare corect?

Lacomi din fire: 62 de magnati ai lumii au cat 3 miliarde de saraci la un loc. Ti se pare corect?
Omenirea a stabilit in 2015 un nou record in privinta redistribuirii veniturilor, care depaseste chiar si cele mai pesimiste estimari emise in 2014, conform rezultatelor celui mai recent raport Oxfam privind inegalitatea sociala.

Raportul arata ca 62 de indivizi detin in acest moment o avere cumulata care echivaleaza veniturile a jumatate din populatia planetei, deci peste 3 miliarde de oameni (jumatatea saraca a planetei - n.red.). In 2014 a fost vorba de 80 de persoane super-bogate, in vreme ce in 2010 numarul celor extrem de avuti era de 388, remarca Eoin Flaherty, lector al Universitatii din Belfast, intr-o analiza citata de Quartz.

Esec de proportii

Autorii raportului Oxfam nu s-au axat doar pe dorinta fireasca a fiecarei persoane de a-si imbunatati standardul de viata, ci au cautat explicatii pentru ceea ce reprezinta un esec al cresterii economice de a crea o viata mai buna pentru toata lumea.

Declinul survenit din 2010 in venturile obtinute de 50% dintre cei mai saraci locuitori ai planetei arata ca, desi guvernele lumii s-au angrenat in masuri menite de a redresa economia globala, rezultatul actiunilor lor s-a raspandit diferentiat in randul diverselor clase sociale.

Cu toate acestea, crede Flaherty, nu putem sustine ca inegalitatea sociala este rezultatul capitalismului liberal din ultimele sute de ani, atata vreme cat istoria ne ofera exemple de acumulari imense de capital in mainile unor indivizi inca din perioada antichitatii.

Lista bogatilor lumii

Fara a ne uita la cei care domina actualul top al super-bogatilor din lume, de-a lungul timpului se disting alte figuri care au ajuns sa controleze rezerve aproape inimaginabile de bani.

Imparatul roman Augustus se estimeaza ca detinea o avere echivalenta cu suma de 4.600 de miliarde de dolari din timpurile noastre, adica 20% din totalul bogatiilor din imperiu.

Revista Time a apreciat ca cel mai bogat om din lume a fost Mansa Musa, regele din Timbuktu, in perioada 1280-1337, in vremea cand regatul sau era cel mai mare producator de aur din lume.

Averea regelui Musa ramane greu de estimat chiar si pentru istoricii care s-au aplecat asupra subiectului. "Era mai bogat decat ar putea descrie cineva", au concluzionat acestia.

Forta militara si politica a contat si ea in acumularea bogatiilor, cum a fost cazul imperiului lui Gingis Han, stapanul absolut al celui mai intins imperiu creat vreodata sau al impartului chinez Shenzong (sec. XI), care a ajuns sa stapaneasca o treime din bogatiile lumii.

Pana la aparitia capitalismului, acumularea bogatiilor era realizata indeosebi prin confiscarea acestora, un proces pe care istoricii il denumesc "acumulare de tip primitiv".

Cea mai faimoasa masura de acest tip ramane cea a anexarii terenurilor de catre Imperiul Britanic, in perioada secolelor XVIII-XIX, initiativa care a stat la baza aparitiilor marilor proprietati funciare.

Lacomi din fire

Inegalitatea sociala pare sa fie, astfel, o caracteristica a speciei umane. Antropologi precum Henry Maine si Lewis Morgan au dezvoltat la sfarsitul secolului XIX teoria evolutiei societatii de umane de la organizarea tip clan la un model mult mai complex de clase sociale.

In 2009, Elinor Ostrom a primit premiul Nobel pentru cercetarile ei asupra sistemelor sociale care folosesc un bazin comun de bunuri, idee care merge in contradictoriu cu multe dintre conceptiile moderne asupra proprietatii private.

Opera lui Ostrom a demonstrat ca, in conditii favorabile, aceste asezari de pescari, de agricultori sau de vanatori, crescatori de animale si culegatori de fructe au prosperat mai bine decat alte sisteme similare conduse in baza unei ierarhii stabilite in functie de capitalul detinut de lideri.

Ideile lui Ostrom starnesc si acum discutii aprinse pe tema largii raspandiri a acestor sisteme in istoria umanitatii si pe modul in care societatea moderna inechitabila a evoluat din acestea.

La fel de mult se discuta si subiectul legat de existenta unor forme de capitalism de-a lungul intregii istorii umane.

Chiar daca sunt multe voci care sustin aceasta ipoteza a societatilor capitaliste existente in fiecare epoca, institutiile care acum alcatuiesc baza societatii capitaliste modern nu par sa fi existat tot timpul.

In societatile feudale, de exemplu, abilitatea unui individ de a acumula avere era limitata de numarul restrans de bunuri pe care le putea avea in proprietate.

Bani inexistenti

Astazi, acumularea bogatiei nu mai este strict dependenta de multimea de bunuri materiale aflate in proprietatea cuiva sau al activelor reale, cum ar fi proprietatea capacitatile de productie, infrastructura sau capitalul uman (daca este sa ne referim la perioada de sclavagism din Statele Unite).

In lucrarile sale, economistul francez Thomas Piketty afirma ca o mare parte din averile descrise in literatura clasica de specialitate par sa derive din proprietati generatoare de venituri transferate in randul unui numar limitat de persoane.

Astazi, sistemul fractionat al rezervelor bancare arata ca o mare parte din cantitatea de bani produsa in societate nu exista sub forma fizica.

Banii tipariti reprezinta doar o mica parte din bilantul unei banci, pasivele sub forma de datorii constituind cea mai mare parte din rest.

Una dintre marile inovatii ale ultimului secol si totodata unul dintre factorii care se fac vinovati de cresterea gradului de inegalitate, conform raportului Oxfam, este dezvoltarea industriei de comert cu bunuri intangibile sub forma unui instrument financiar.

Dereglementarea industriei financiare pare sa fi fost unul dintre procesele semnificative care au alimentat cresterea inegalitatii in ultimii ani.

In anii care au urmat Marii Depresiuni Economice din 1930, reformele aplicate in Statele Unite si Europa au delimitat clar sectorul comercial de cel al investitiilor bancare sau al tranzactiilor de pe piata valutara.

Aceastea au fost insa sterse cu buretele in deceniile de la finalul secolului trecut.

Ca rezultat, reambalarea creditelor ipotecare si tranzactionarea lor succesiva pe piata de capital a reprezentat, inainte de criza din 2008, un mod convenabil pentru posesorii de capital de a face profit, in timp ce riscul imediat era transferat catre proprietarii de imobile.

Astazi, prea putine lucruri sunt tinute la distanta de pietele de capital, pe acestea tranzactionandu-se de la ipoteci si certificate de emisii de carbon pana la obligatiuni emise pe performantele viitoare ale unor companii.

Indiferent daca lumea a cunoscut sisteme sociale egalitariste sau inegale in decursul istoriei sale, putem spune ca, in prezent, oportunitatile de acumulare a capitalului difera radical fata de cele din epocile trecute.

Cum preluam controlul?

Cel mai dificil in a aprecia daca lumea a mai fost vreodata atat de inegala in redistribuirea capitalului il reprezinta lipsa datelor statistice clare in aceasta privinta.

Cele mai bune estimari pe care le avem la indemana sunt studiile anuale ale veniturilor la nivel mondial, cunoscutele World Top Income, realizate in Marea Britanie din 1918 si pana in prezent.

Din perspectiva lor, putem spune ca societatea a ramas la fel de inegala ca si in perioada interbelica, insa acesta este doar un raport in baze valorice.

Pana la urma, nimeni nu poate spune ca viata in perioada feudala sau exploatarea resurselor natural prin colonizarea de teritorii reprezinta o varianta de preferat societatii in care traim, crede Flaherty.

O privire atenta pe fundalul istoric al omenirii este in masura sa confrunte veridicitatea unor mituri comune legate de societatea in care traim astazi.

Al nostru nu tine de forma de organizare sociala sau de pierderea controlului asupra ordinii economice actuale.

Daca putem identifica cu precizie modul in care regulamentele financiare si fiscale puse in practica de guvernele noastre adancesc prapastia existenta intre bogati si saraci, putem fi siguri ca societatea ar putea schimba acest lucru.

Cunoscand factorii care alimenteaza inegalitatea sociali din zilele noastre si demontand miturile care sustin ca lumea este asezata asa in mod inevitabil inseamna ca suntem pe punctul de a incerca sa schimbam acest sistem.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3917 ori

comments powered by Disqus