Mituri economice modificate de noua realitate

Marti, 15 Octombrie 2013, ora 17:00
2651 citiri
Mituri economice modificate de noua realitate

In locul elaborarii de strategii consistente in vederea cresterii economici, guvernele care au succedat pe la conducerea tarii in ultimii ani au preferat sa dezvolte teorii false si fanteziste. In cele mai multe cazuri, solutiile propuse au avut efecte negative.

"Investitia si capitalismul se democratizeaza, se globalizeaza. Va fi din ce in ce mai greu de facut bani si din ce in ce mai usor de pierdut banii, a declarat, pentru Business24, Adrian Mitroi, secretar general al CFA (Chartered Financial Analyst - Asociatiei Analistilor Financiari din Romania).

Reprezentantul CFA a prezentat pentru Business24 ce mituri economice celebre au fost "distruse" de noua realitate financiara:

Mit: Crearea de avere pentru actionari sau pentru binele public sunt primul obiectiv al unui manager respectiv politician.

Realitate: Cresterea economica nu este echivalenta cu competitivitate mai mare si nici cu cresterea nivelului de trai. Activitatea nu este echivalenta cu productivitatea.

Managerii au devenit mai puternici decat actionarii, iar cei mai buni dintre ei sunt la mare cautare, tocmai acum cand increderea in politician si in leader este mai scazuta ca oricand in istoria recenta.

Deficitul de leadership economic si politic face ca marii politicieni sa cada foarte usor in clasamentele de incredere, in primul rand datorita lipsei de inspiratie in metodele economice si de reforma.

Cum in economie si finante, se considera ca majoritatea greseste intotdeauna, in politica, majoritatea are intotdeauna dreptate - masurile de reforma economica dificila nu merg mana in mana cu votul politic.

Mit: Pretul caselor poate merge doar in sus. Visul American e visul tuturor: proprietar casa

Realitate: Nereusita economica imobiliara nu este o problema de lichiditate ci de solvabilitate. Visul American si European este cum sa nu ai credit.

Efectele volatilitatii economice se manifesta la nivel individual iar prioritatile familiei se pot schimba, circumstantele si asteptarile individului se pot modifica in confruntarea acestuia cu realitatea pietelor, iar efectul psihologic al unui stres economic prelungit (rata creditului, rata de schimb) este detrimental nu doar in termeni de prosperitate economica, dar si in cei de bunastare sociala si personala.

Criza la nivel economic personal s-a extins la nivel bancar si apoi la nivel national-ajungand in forma de criza economica nationala.

Mit: Inegalitatea sociala poate fi depasita prin egalitatea sanselor economice si prin educatie

Realitate: De la cine are carte are parte (si sigur un job) la meseria este bratara de aur (job sigur)

Inegalitatea crescanda intre top 20 si ultimii 20% din populatie se manifesta prin faptul ca in termeni de fiscalitate efectiva - cei bogati (inclusiv marile corporatii) sunt taxati implicit mai putin ca oricand.

Clasa de mijloc asista astfel neputincioasa la razboiul intre cele doua extreme, in timp ce isi traieste propria drama - cea a oportunitatilor economice profesionale si personale in scadere.

Iar pentru cei mai saraci sau fara job de mult timp, prospectul economic este in continuare sumbru si nepromitator.

Mit: Economisirea si cumpatarea sunt ingredientele prosperitatii viitoare. E mai ieftin sa fii sarac.

Realitate: E foarte scump sa fii sarac. Cu cat esti mai sarac cu atat proportia din averea si veniturile tale puse la investit trebuie sa fie mai mare

In paradigma represiunii financiare neasumarea de risc este de fapt o pozitie financiara cu risc mai mare. La fel, asumarea de risc valutar, atat pe partea de credit sau pe cea de plasament nu certifica o pozitie net castigatoare, nici macar pe termen scurt sau mediu.

Investitorul sau debitorul isi asuma astfel si risc valutar, pe langa riscurile recomandabile si firesti bonitate a emitentului, de maturitate a titlurilor sau de cantitate de risc a investitiei sau creditului.

Risscul valutar este unul care aduce probabilitati majoritare de pierdere de avere economica si de aceea nu este, in general, recomandat investitorilor care nu si-l pot permite prin pierdere de capital.

Portofoliile fara risc, cele cu depozite bancare sau cu alte instrumente cu risc scazut aduc pe termen scurt randamente nominale fara return real suplimentar. Acesta poate fi obtinut doar cu asumare de mai mult risc insa castigul real nu este niciodata o certitudine, nici macar in acest caz al riscurilor foarte mici.

Mit: Oamenii isi doresc sa iasa la pensie.

Realitate: Oamenii isi doresc oportunitati de avans social si economic la orice varsta.

Un aspect esential al statusului prezent este ca suntem si intr-o criza de oportunitati economice si personale atunci exitul din piata muncii pare solutie, desi la nivel societal si individual acest exit prea timpuriu poate fi o mare pierdere de energie economica si creativa.

Aceiasi pierdere se manifesta si in cazul celor care si-ar dori sa intre pe piata muncii sau a celor care lucreaza cu mult sub potentialul lor economic sau intelectual.

Sa nu ne miram atunci ca urmatoarea criza economica va fi legata de un nou punct de inflexiune, de aceasta data a unui sistem de pensii si asigurari medicale si sociale inabil sa prezerveze suficient de multa putere de cumparare participantilor.

Europa, inclusiv cea in dezvoltare, va trebui sa rebuteze complet sistemul de guvernanta economica daca va dori sa imbunatateasca sau macar sa prezerveze nivelul de trai al cetatenilor. Altfel, acest nivel de trai va fi expediat fara intoarcere catre alte populatii mai antreprenoriale economic sau mai responsabile cu finantele lor publice si individuale.

Mit: Economic, lucrurile bune se intampla de la sine, daca nu faci nici o greseala. Nu exista scurtaturi catre succesul economic si antreprenorial, doar munca si inspiratie.

Realitate: Pietele libere, atunci cand sunt lasate nesupravegheate, pot esua in alocarea corecta si eficienta a capitalului.

Competitia, adaptarea, incorporarea de tehnologie, managementul agil si abil cu un model de business elastic, pliabil si adaptabil pe realitatile fluide ale schimbarii constante si ale emanciparii globale a consumatorului - sunt ingrediente ale succesului doar temporar.

In plus, pentru natiunile in dezvoltare, competitivitatea economica se sustine doar prin finantare cat mai ieftina a cresterii economice.

O lectie invatata the hard way de catre tarile emergente este ca avantajul comparativ bazat doar pe un cost redus cu munca poate fi usor transportat de catre investitor spre alte piete, atat de productie cat si de desfacere.

Mit: Piata libera este sursa reusitei economice si a capitalismului.

Realitate: Piata libera tinde spre dezechilibru.

Balanta economica mondiala se inclina spre tarile in dezvoltare. Noile cuvinte ale dictionarului de economie politica: bail-out, bail-in, supra-acomodari monetare, nationalizari de urgenta ale creditului sau capitalului, salvari de banci private cu banci publici, supra-taxari de profituri sau active bilantiere sau alte tehnici de economie politica experimentala sunt evidente ale melanjului intre politica fiscala si monetara.

Mit: Politica monetara si fiscala sunt doua strategii diferite care se folosesc alternativ

Realitate: Cele 2 politici sunt interschimbabile. In democratiile avansate, bancile centrale sunt un fel de agentii guvernamentale, care intermediaza steril monetar deficitul public

Bancile centrale conteaza esential in peisajul economic si financiar actual si raman prietenul de reala nadejde pentru politic. Apelulul leaderului politic la sprijinul de ultima instanta al monetarului (banca centrala) a devenit norma si nu exceptia.

Dupa deluviul monetar si apoi tinerea sub aparatele monetare de supravietuire de catre bancile centrale a economiilor, bilanturile mult prea mari ale bancilor centrale intermediaza masiv produsul intern brut national respectiv.

Iesirea din aceast impasse economic se face doar prin vanzarea titlurilor detinute, iar matematic, ca urmare a acestui reglaj, dobazile ar trebui sa cresca.

Acest joc precaut este insa detrimental finantarii deficitelor si mai ales a celor necesare cresterii economice si de joburi. Fiecare punct in plus la dobanda scade probabil unul din crestere economica (o relatie de cauzalitate si nu de coincidenta -care aparent tine pe termen mediu) si probabil creste cu cel putin jumatate de procent rata somajului natural.

Mit: Intr-o economie moderna - cel mai bun masurator al perfomantei este piata, evaluare de catre bursa, cotatia activelor, interesul capitalistului

Realitate: Divortul (cu acordul partilor) intre piata si economie nu mai este o anomalie temporara. Piata (economia financiara) se coreleaza rar si imprevizibil cu economia reala

Atat timp cat economia financiara este printesa si cea reala este cenusareasa, piata sconteaza evolutia asteptata a economiei care tine sa iasa din recesiune, ignorand dinaminca negativa a creditului privat (cel care creaza joburi) in favoarea celui public (cel care mentine joburi).

Suportul bancilor centrale trebuia sa fie unul temporar, de sprijin pentru politic pe reforme structurale de avans de competitivitate, dar s-a dovedit a fi in principal un regulator al presiunii puse pe politicieni pentru initierea reformelor de substanta.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

#Mituri economice, #crestere economica romania, #politica monetara, #politica fiscala Romania , #Crestere economica