Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

RETROSPECTIVA 2019:

Bugetul Romaniei, intre o crestere economica sanatoasa si metoda Al Capone

Bugetul Romaniei, intre o crestere economica sanatoasa si metoda Al Capone


Romania se pregateste sa inchida anul 2019 cu buzunarul gol, bugetul tarii este pe cale sa inregistreze cel mai mare deficit din ultimii 9 ani, iar economia pare ca s-a oprit, pentru moment, din "duduiala".

Potrivit ultimelor estimari oficiale, executia bugetara pentru 2019 va consemna un sold negativ de 4,4% din PIB, un nivel mai mare de deficit fiind consemnat doar in anul de criza 2010, cand bugetul s-a inchis cu un deficit de 6,5% din PIB.

Totodata, cresterea economiei a incetinit in trimestrul trei la 3%, pe serie bruta, fata de aceeasi perioada a anului trecut, dupa ce, in trimestrul doi, Produsul intern brut (PIB) a urcat cu 4,4% in ritm anual, potrivit datelor de la Statistica. Si comparativ cu trimestrul precedent, cresterea economiei a incetinit la 0,6% in trimestrul trei, fata de 0,8% in trimestrul doi, comparativ cu trimestrul unu.

Iar in loc de Mos Craciun, sfarsitul de an aduce un anunt din partea agentiei de evaluare financiara Standard & Poors care a decis, in decembrie, sa inrautateasca perspectiva de rating a Romaniei la negativa de la stabila, avertizand ca ar putea urma chiar o retrogradare a tarii in urmatoarele 24 de luni.

Bugetul pe 2019 trece abia in februarie de Parlament

Cu o intarziere de aproximativ trei luni, Bugetul pentru 2019 a fost adoptat de Parlament in februarie, dupa mai multe dispute intre seful statului si Guvern, partile acuzandu-se reciproc de tergiversare.

Bugetul a fost construit pe o crestere economica de 5,5% si un deficit de 2,76% din PIB-ul estimat la 1.022 miliarde de lei. Inflatia medie anuala a fost estimata la 2,8%. Cifrele sunt sustinute de Comisia Nationala de Prognoza care, la sfarsitul lunii ianuarie, a mentinut la 5,5% estimarea de crestere a economiei romanesti in acest an si la 2,8% pe cea privind inflatia la sfarsitul lui 2019.

Ministerul Finantelor anunta, totodata, ca principalele obiective ale bugetului pe anul 2019 sunt sustinerea investitiilor publice, educatia si sanatatea.

La inceput de an, in spatiul public s-a vehiculat ideea ca bugetul nu s-ar fi inchis daca autoritatile nu ar fi adoptat, in decembrie 2018, controversata Ordonanta 114 care a instituit taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic si telecom, precum si pe activele din sistemul bancar.

"Mi-am adus aminte de o zicala a unui parinte al manipularii si as spune chiar un maestru, Joseph Goebbels, care spunea ca o minciuna repetata de un numar suficient de ori ajunge sa devina adevar. Se pare ca noi am ajuns in perioada in care trebuie sa repetam adevarul de un numar suficient de ori, astfel incat acesta sa ramana adevar. Romania nu este formata numai din guvernanti sau numai din angajati, ci este formata din absolut toti cei care traiesc in aceasta tara, inclusiv companiile care reprezinta o componenta importanta a economiei nationale. Pana la urma, companiile reprezinta locul principal de unde oamenii isi obtin veniturile ca sa traiasca. Ordonanta 114 are deja efecte negative asupra economiei si afecteaza, in mod substantial, multe industrii. Am vrut sa intelegem, in primul rand, de ce a fost data aceasta Ordonanta? Acum, la mai bine de o luna, cand vedem ca bugetul nu a fost publicat, se pare ca o componenta principala a cauzelor pentru care a fost emis acest document o reprezinta, eventual, lipsa de venituri la buget. Dupa mai multi ani in care unele dintre taxe au fost scazute, iar cheltuielile guvernamentale au crescut destul de mult, fiscalitatea ca principala sursa a bugetului de stat se pare ca nu mai poate sustine in momentul acesta bugetul Romaniei si, probabil, ca aceasta este una dintre cauze, daca nu cauza principala a acestei Ordonante", declara, in 31 ianuarie, Dan Badin, partener coordonator Servicii fiscale si juridice, Deloitte Romania.

Ministrul de Finante de la vremea respectiva, Eugen Teodorovici, a negat, insa, aceste informatii subliniind ca ordonanta a avut toate avizele, iar actul normativ si-a propus numai descurajarea unor zone care percepeau sume necuvenite.

"Nu am avut in vedere niciun act normativ de acest gen care sa aduca catre buget astfel de resurse financiare. O sa vedeti in urmatoarele ore cand o sa afisam si proiectul de buget. Am auzit in spatiul public ca, daca aceasta ordonanta nu ar fi fost data, bugetul nostru nu s-ar fi inchis asa cum ne dorim cu totii. Este o afirmatie gresita, falsa, care manipuleaza din pacate in spatiul public, dar o sa inchidem aceasta discutie in momentul in care o sa vedeti afisat pe site-ul Ministerului de Finante propunerea de buget pe 2019. Este mai mult o modalitate de a descuraja mai multe zone in a percepe suplimentar, sa spunem, sume total necuvenite vizavi de economie in general", a afirmat Teodorovici in 29 ianuarie, la Comisia economica a Senatului.

La inceputul anului, autoritatile aratau ca principalele riscuri care pot afecta cresterea economica din Romania sunt, in principal, de natura externa, iar evenimentele internationale, care amplifica tensiunile geopolitice, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb.

"Riscurile care pot afecta economia reala si implicit obiectivul de crestere economica sunt in principal de natura externa. Economia romaneasca, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic international si, in special, de cresterea economica din principalele tari partenere din punct de vedere comercial. Un prim risc pe termen mediu il reprezinta conditiile in care se realizeaza iesirea Marii Britanii din UE. Prevederile proiectului de acord arata ca, din punct de vedere al schimbarilor comerciale, nu exista factori adversi, cel putin pana in anul 2022. Estimarile Comisiei Europene si ale Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza indica un impact moderat al Brexit, apreciat pana la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE si mai redus in cazul Romaniei, care s-ar putea dovedi in final chiar mai mic. Mai mult, protejarea drepturilor lucratorilor romani din Marea Britanie, conform proiectului de acord, va avea un efect pozitiv asupra contului curent al balantei de plati", se precizeaza in Raportul privind situatia macroeconomica pe anul 2019 si proiectia acesteia pe anii 2020-2022, publicat in ianuarie.

Primele intrebari cu privire la deficit apar in februarie.

In luna februarie, apar primele semne de intrebare cu privire la nivelul deficitului bugetar stabilit pentru 2019. Agentia de evaluare financiara Fitch Ratings arata, in 4 februarie, ca este sceptica cu privire la atingerea, de catre Romania, a tintei de deficit de 2,6% din PIB. Potrivit analistilor agentiei, proiectul de buget pe 2019 mizeaza pe reducerea deficitului bugetar la 2,6% din PIB, de la 3% din PIB in 2018, insa se bazeaza pe ipoteze optimiste si nu reuseste sa clarifice incertitudinile cu privire la noua taxa bancara.

Potrivit sursei citate, proiectul de buget pe 2019 este construit pe ipoteza unei cresteri economice de 5,5%, mult peste prognoza Fitch de 3,2%. De asemenea, documentul pleaca de la ipoteza unei cresteri nominale a veniturilor de 15,7%, cu mult peste cresterea nominala a PIB, in timp ce veniturile din combaterea evaziunii fiscale ar urma sa se situeze la 0,7% din PIB. "Mai mult, alegerile prezidentiale de la finele lui 2019 vor face dificila reducerea cheltuielilor daca veniturile se vor situa sub ipotezele optimiste ale Guvernului", avertiza Fitch.

Avertismente cu privire la depasirea tintei de deficit vin si de la Consiliul Fiscal care arata, in 5 februarie, ca deficitul bugetar la finele anului curent s-ar putea situa in imediata vecinatate a nivelului de 3% din PIB in conditiile supraestimarii veniturilor din TVA (cu circa 5 miliarde de lei) si a celor din contributii sociale si impozit pe venit (cu circa 3,5 miliarde de lei). Mai mult, specialistii atrageau atentia ca in eventualitatea unor evolutii macroeconomice mai putin favorabile decat cele luate in calcul in constructia bugetara acest nivel ar putea fi chiar depasit.

"De asemenea, ne reiteram preocuparea fata de riscul inregistrarii unor evolutii macroeconomice semnificativ mai putin favorabile decat cele luate in calcul in constructia bugetara, care ar conduce la presiuni suplimentare la adresa deficitului bugetar in anul 2019, cu riscul depasirii nivelului de 3% din PIB in lipsa unor masuri corective", arata Consiliul Fiscal la inceputul acestui an.

Pe de alta parte, expertii fiscali considera ca scenariul de crestere economica ce fundamenteaza constructia bugetara este excesiv de optimist in raport cu evaluarile similare ale altor institutii, mai ales in contextul incetinirii preconizate a economiei zonei euro si a probabilitatii in crestere de incheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la nivel global.

"In plus, adoptarea intempestiva a unor masuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare si taxarea suplimentara din sectoarele energetic si comunicatii), este de natura sa amplifice riscurile externe mai sus mentionate. In acest context, mentinerea ipotezei de accelerare a cresterii economice reale la 5,5% in 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil intre 4 si 4,5% in 2018) in varianta de proiectie a cadrului macroeconomic elaborata ulterior adoptarii OUG nr.114/2018 apare drept surprinzatoare si, in opinia Consiliului fiscal, nejustificata", arata opinia Consiliului Fiscal cu privire la Legea bugetului de stat.

Reprezentantii mediului de afaceri au catalogat bugetul drept unul fragil si dezechilibrat

"Bugetul este fragil si dezechilibrat. Este construit pe credite de angajament, ca si anul trecut. Adica nu pleaca de la premise realiste, asa cum isi fac bugetele antreprenorii. Bugetul de stat este construit pe niste himere, adica pe aceste credite de angajament, care inseamna ca mutam platile de la un an la altul, la fel cum in 2018 le-am mutat in 2019. Si nu ne uitam cine trebuie sa plateasca la final nota de plata", declara, in februarie, Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Acesta a precizat, de asemenea, ca "foarte grav" ca bugetul are o intarziere atat de mare, intrucat si investitiile sunt decalate.

In replica, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, sublinia ca perspectiva privind cresterea economica a Romaniei nu reprezinta o simpla declaratie politica ci este validata de Comisia Europeana. Mai mult, acesta sustinea ca in Plenul Parlamentului este prezentat mai mult decat bugetul pe anul 2019, respectiv o viziune pentru Romania anului 2019.

"Proiectul de buget este configurat pe o crestere economica de 5,5% prevazuta pentru anul 2019 si un ritm mediu anul de 5,2% pentru intregul orizont de timp 2020 -2022. Aceasta crestere este comparativ mai mare cu cea estimata la nivelul tarilor europene in conditiile tendintei de incetinire a cresterii la nivel european, care va continua si in urmatorii doi ani, conform prognozei de toamna a Comisiei Europene. O asemenea performanta demonstreaza in mod clar ca viziunea economica din ultimii ani a fost bine fundamentata cu o combinatie optimala de politici fiscale si bugetare care sa mentina o crestere economica sanatoasa. Mai mult, perspectiva vizand cresterea economica a Romaniei nu reprezinta o simpla declaratie politica ci este validata de Comisia Europeana, care confirma cresterea economica robusta din anul 2018, dupa o crestere de 7% in anul 2017", a spus Teodorovici, in Plenul Parlamentului, la dezbaterea proiectelor legii bugetului de stat si legii asigurarilor sociale de stat pe anul 2019. Documentele au fost adoptate de Parlament pe 15 februarie.

Presedintele Klaus Iohannis a semnat in 15 martie decretul pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2019, act normativ pe care anterior il contestase la Curtea Constitutionala numindu-l buget al "rusinii nationale".

"Exista, din pacate, si aspecte de neconstitutionalitate in acest buget. Bugetul rusinii nationale nu doar ca pune in pericol economia romaneasca, ci are aspecte clare de neconstitutionalitate. Nu se respecta obligatii asumate de Romania fata de UE, din care facem parte, se incalca unele drepturi fundamentale, s-a ignorat rolul Consiliului Fiscal, se aduce atingere principiului descentralizarii si principiului subsidiaritatii", si-a motivat seful statului sesizarea Curtii Constitutionale.

Rectificare pozitiva in august; autoritatile asigura ca deficitul nu este in pericol

Prima rectificare bugetara a fost efectuata in luna august a acestui an, ministrul Finantelor aratand, atunci, ca este vorba despre o rectificare pozitiva, iar tinta de deficit a fost mentinuta la 2,76% din PIB.

"Prima rectificare bugetara din acest an este una pozitiva. Produsul Intern Brut a depasit, in premiera, pragul de 1.000 de miliarde de lei si s-a majorat cu 9 miliarde de lei fata de estimarea initiala. Cresterea economica pe primul trimestru 2019 a fost de 5% fata de trimestrul I din 2018. S-a vazut in mod foarte clar in datele macro ca, acolo unde Guvernul a luat o serie de masuri, cifrele arata acest lucru. Va dau cateva exemple: constructiile - cu o crestere de 6,6%, in servicii o crestere de 5,7%, in agricultura, de peste 3%. Deficitul bugetar in mod clar nu este in pericol, desi am auzit unele discutii in ultima perioada. Proiectul de rectificare bugetara prevede respectarea tintei asumate de 2,76% a deficitului bugetar pentru intreg anul si s-a facut acest lucru avand in vedere si pastrarea echilibrelor macroeconomice si pastrarea increderii investitorilor. Rectificarea bugetara asigura plata in intregime a salariilor, pensiilor si, desigur, sumele pentru proiectele de investitii aflate in derulare - speram noi ca se vor incepe pana la final de an - si care vor necesita si plati aferente", a afirmat Teodorovici in 12 august.

Toamna vine cu noi avertismente din partea economistilor cu privire la ratarea tintei de deficit bugetar

Presedintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu, arata, in 31 octombrie, ca Romania nu se poate incadra in tinta de deficit de 3% in acest an, iar bugetul pentru 2020 trebuie sa inceapa corectia, parametrul cheie fiind mentinerea nivelului de deficit din 2019.

"Deficitul bugetar este cu 0,8 procente din PIB mai mare fata de cat era consemnat in executia de anul trecut. Noi consideram ca nu ne putem incadra in tinta de 3%. Noi am si spus in nota privind rectificarea ca avem un buget care are in structura sa o incordare structurala foarte mare, care isi are izvorul in putinatatea resurselor si presiunile foarte mari. Problema nu este atat de stoc. Datoria publica in Romania la 35% din PIB ai zice ca este inca rezonabila. Polonia are 48 sau 49%, Ungaria in jur de 70%, Croatia tot peste 70%. Datoria publica, desi aproape s-a triplat fata de cea care era in 2007 - 2008, era 14% atunci, ai zice ca este rezonabila. Problema este de fluxuri. Angajamentele sunt coplesitoare si nu sunt angajamente ipotetice. Nu este vorba de promisiuni. Este vorba de angajamente care sunt statuate in acte normative", a spus atunci Daniel Daianu.

Acesta a aratat, de asemenea, ca majorarea din 2020 a punctului de pensie are un impact de 3 ori mai mare in 2021. Deficitul in 2020 ar trece de 4% din PIB, in 2021 ar fi peste 5,7% din PIB, iar in 2022 ar fi in jur de 7%. Daianu a explicat ca cifrele iau in considerare doar majorarile cu asistenta sociala (inclusiv pensiile), nu si cele cu salariile.

In noiembrie se schimba garda la Finante; noul ministru anunta ca deficitul va "sari" de 4% in acest an

In luna octombrie, Guvernul Dancila paraseste Palatul Victoria, in urma adoptarii de catre Parlament a unei motiuni de cenzura la adresa sa. Noul Cabinet, avandu-l ca premier pe Ludovic Orban (PNL), a fost investit de Parlament pe 4 noiembrie, iar la Ministerul de Finante vine liberalul Florin Citu.

Dupa cateva zile de mandat, acesta anunta ca deficitul bugetar va depasi 4% din PIB in 2019, daca nu vor fi luate masuri si apreciaza ca Romania a fost condusa dupa doua bugete in ultimii trei ani, dupa metoda Al Capone.

"Deficitul la 9 luni trebuia sa fie 2,28%, executia la 9 luni este 2,60%. Azi, va prezint executia la 10 luni, exact cum mi-a predat-o domnul Teodorovici (fostul ministru al Finantelor, n.r.), 2,84%. Este exact ceea ce am preluat eu, la 2,84%, mai mult decat trebuia sa fie la sfarsitul anului (...) Deficitul astazi, asa cum arata situatia, daca nu facem nimic, deficitul bugetar este in jur de 4%, mai precis peste 4%", a spus Citu.

Potrivit datelor prezentate de ministrul Finantelor, dupa primele noua luni exista o diferenta la venituri de 21 miliarde lei, jumatate bani in economie necolectati si cealalta jumatate din fonduri europene, in timp ce, pe partea de cheltuieli, banii pentru investitii si pentru proiecte cu finantare din fonduri europene nu sunt cheltuiti.

El a subliniat ca a discutat cu reprezentantii Comisiei Europene, cu partenerii internationali despre datele reale si a mentionat ca o mare parte din deficit a fost realizat in "ultimele zile dupa ce a cazut Guvernul PSD".

Ministrul Finantelor a mai precizat ca, dupa preluarea mandatului, a descoperit un deficit de 2 miliarde de lei la bugetul de asigurari sociale de stat, dupa 10 luni, provenit din neplata contributiilor. El a vorbit, de asemenea, si despre cele 4 miliarde lei reprezentand TVA de returnat, aratand ca, in primele doua zile dupa ce a venit in Finante, s-a returnat un miliard de lei din aceasta suma.

Pe de alta parte, Citu a acuzat ca Romania a fost condusa dupa doua bugete in ultimii 3 ani, unul prezentat in Parlament si altul pentru finantarea baronilor locali, exact metoda folosita de Al Capone, care avea un registru pentru Fisc si unul pentru el.

"Cam tot ce am gasit aici a depasit cele mai pesimiste asteptari. Mai mult, am aflat ca situatia reala nu era cunoscuta si nu era anticipata nici de partenerii nostri internationali. Deci informatiile care circulau nu erau cele reale. Concluzia este ca, in ultimii 3 ani, economia Romaniei a fost condusa dupa doua bugete si aici va spun foarte responsabil: a fost un buget, cel prezentat in Parlament si care nu a fost asumat nici de premier nici de ministrul Finantelor Publice, si un al doilea buget, care avea toate informatiile reale, un buget folosit pentru finantarea baronilor locali si asa mai departe. Este exact metoda, si nu am gasit alta comparatie, metoda folosita de Al Capone de a avea doua registre, un registru pentru fisc si unul pentru el", a explicat Citu.

De asemenea, el a mai spus ca in ultimii trei ani datele in buget au fost schimbate dupa bunul plac, de multe ori discretionar.

In final, Guvernul Orban a aprobat cea de-a doua rectificare din acest an, deficitul bugetar a urcat la 4,4% din PIB, iar ministrul Finantelor a promis ca practica ascunderii gunoiului sub pres va inceta.

"A trebuit sa facem aceasta rectificare pana in ultimul moment sa ne asiguram ca nimeni dintre cei care ar fi trebuit sa primeasca bani din partea statului nu va avea de suferit in aceasta perioada. S-a ajuns (cu deficitul bugetar, n.r.) de la 4,3 la 4,4% pentru ca s-au mai alocat plati suplimentare, care au aparut in ultimele doua zile, si s-au dus inspre Ministerul Sanatatii (a fost suplimentat bugetul cu 400 milioane de lei pentru concedii medicale si 200 milioane de lei pentru medicamente) si la Educatie (460 milioane de lei pentru plata diferentelor salariale", a spus ministrul Finantelor.

In paralel, Consiliul Fiscal a aratat ca proiectul celei de-a doua rectificari bugetare consfinteste un derapaj bugetar de proportii iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natura permanenta si, prin urmare, dificil de corectat.

Consiliul atrage, insa, atentia, ca o consolidare bugetara nu este posibila in conditiile mentinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor si a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare.

Pe de alta parte, in noiembrie vine confirmarea incetinirii cresterii economiei si din partea Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza (CNSP) care a revizuit, in scadere, estimarile privind avansul PIB, in vecinatatea inferioara a nivelului de 4%, fata de 5,5% cat estimase in Prognoza de primavara, luand in calcul datele statistice sectoriale ale conturilor nationale disponibile pentru primul semestru al anului in curs.

De asemenea, CNSP a scazut si prognoza pentru anul 2020, la 4,1%, comparativ cu 5,7%, cat era trecut in varianta de primavara.

"Sunt de evidentiat corectiile in jos fata de prognoza de primavara, de la 5,5% - 5,7% la 4,0% - 4,1 % in 2019 - 2020, determinate de evolutiile economice din primele sase luni din acest an privind structura PIB si primele noua luni privind principalii indicatori lunari ai productiei si cifrei de afaceri pe sectoare de activitate, respectiv: incetinirea cresterii economice trimestriale, de la 5,0% in primul trimestru la numai 3,0% in trimestrul al treilea, cu posibilitatea unei reveniri relative in ultimul trimestru; intrarea dinamicii reale a productiei industriale in teritoriu negativ, cu o accentuare in perioada iunie - august 2019, urmata de o usoara atenuare in octombrie; scaderea activitatii in agricultura in a doua jumatate a anului; datele publicate de INS cu privire la efectivul salariatilor si castigul salarial mediu brut; evolutia contului curent in ianuarie - septembrie 2019", se mai spune in document.

In loc de Mos Craciun...

Pe final de an, agentia de rating Standard & Poor's (S&P) anunta ca a inrautatit perspectiva ratingului Romaniei de la stabila la negativa, din cauza cresterii deficitului, si a confirmat calificativul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung si scurt in valuta si in moneda locala.

"Abaterile cauzate de cheltuielile masive ale fostului guvern au fortat actuala conducere a Romaniei sa revizuiasca obiectivele fiscale pentru 2019 si 2020, pe fondul incetinirii economiei. Planificatele majorari de pensii si salarii vor contribui la adancirea deficitului de cont curent deja substantial inclusiv in 2020", se arata in raportul S&P.

Desi agentia se asteapta ca anul viitor sa demareze un proces de consolidare fiscala semnificativa, structura rigida a bugetului si volatilitatea mediului politic reprezinta riscuri fata de aceasta ipoteza. Prin urmare, Standard & Poor's a decis sa revizuiasca perspectiva ratingului Romaniei de la stabila la negativa si sa confirme calificativul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung si scurt in valuta si in moneda locala, se precizeaza in comunicat.

"Inrautatirea perspectivei ratingului reflecta riscurile la adresa stabilitatii economice si fiscale a Romaniei daca autoritatile nu reusesc sa stabilizeze si sa consolideze strategia bugetara, inclusiv in urma planurilor de a implementa noi majorari de pensii de anul viitor", apreciaza S&P.

De asemenea, S&P avertizeaza ca ar putea revizui in scadere in urmatoarele 24 de luni ratingurile Romaniei, daca dezechilibrele fiscale si cele externe continua sa se adanceasca si persista mai mult timp decat estimeaza in prezent agentia.

Pe de alta parte, perspectiva ratingului Romaniei ar putea fi imbunatatita la stabila daca se observa ca Executivul face progrese in ancorarea consolidarii fiscale, ceea ce va duce la o stabilizare a finantelor publice ale Romaniei si a pozitiei externe.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 3151 ori