Europa schimba regulile pactului fiscal. Cat ne costa salvarea euro?

Presedintele Traian Basescu i-a asigurat pe liderii europeni ca Romania se va implica in eforturile pentru salvarea euro si ca va respecta regulile pactului fiscal, adoptat la summitul din decembrie. Acum, regulile devin si mai dure, iar statul roman risca sa nu faca fata solicitarilor.

Pactul fiscal, adoptat la summitul din 9 decembrie, de 26 de tari din blocul comunitar, prevede, printre altele, o mai buna gestionare a bugetelor si impune corectarea deficitelor excesive. De asemenea, pactul include si sanctiuni pentru statele care nu se incadreaza in tintele de deficit bugetar de 3%, respectiv deficit structural de 0,5%.

Liderii europeni au anuntat, vineri, ca vor sa inaspreasca masurile prevazute in pactul de stabilitate fiscala si ca vizeaza, mai ales, aplicarea unor sanctiuni. Ministrii de finante din Uniunea Europeana isi doresc un mecanism centralizat de "corectie" care sa poata fi declansat automat, in momentul in care tinta de deficit structural este depasita.

Seful statului a precizat ca aderarea Romaniei la pact nu ii afecteaza in niciun fel pe romani. Realitatea este cu totul alta. In primul rand, in Romania nicio institutie nu calculeaza deficitul structural si nici produsul intern brut potential, atrage atentia consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

In Romania, deficitul structural nu poate fi calculat

"In Romania, nimeni nu calculeaza oficial aceste date. Banca Nationala a Romaniei calculeaza PIB-ul potential, dar o face pentru ea si nu-l comunica. Statele membre ale Uniunii Europene au agreat ca "regula de aur" de a nu depasi deficitul structural de 0,5% si datoria de 60% din PIB sa fie inscrisa in Constitutie.

Problema cu deficitul structural e ca nu poate fi masurat, ci doar estimat pe baza unui model economic. Spre exemplu, pentru a ne pregati pentru viitoare recesiuni, Romania ar trebui sa aiba surplus economic timp de multi ani", a declarat, pentru Jurnalul National, Adrian Vasilescu.

Analistul Ilie Serbanescu estimeaza ca nivelul de trai va avea de suferit. La Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata, spune ca exista riscul ca impozitele sa creasca, fie prin impozitarea progresiva, fie prin cresterea cotei unice.

"Ar creste si impozitele pe proprietate, deoarece tara noastra colecteaza de patru ori mai putin decat UE. El a mai subliniat ca de acum Romania va fi fortata sa foloseasca toate resursele disponibile din anii urmatori, respectiv absorbtie mai mare de fonduri europene sau implicarea fortei de munca neutilizate (40%) pentru a creste economic", spune Liviu Voinea, pentru publicatia amintita.

La randul sau, economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, spune ca masura limitarii deficitului structural la 0,5% nu se poate aplica de anul acesta.

"Ar insemna un deficit efectiv de unu sau unu si ceva la suta. Daca ne raportam la deficitul cash fata de 1,9%, probabil ca ar trebui sa avem un deficit de 1%", a declarat Ionut Dumitru.

Romania, de doua ori datoare la FMI

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, nu exclude, pe termen lung, participarea Romaniei la recapitalizarea Fondului Monetar International, dupa ce statele UE au decis sa recapitalizeze cu 200 de miliarde de euro Fondul Monetar International.

Ludovic Orban recunoaste ca oficialii romani au primit asigurari verbale ca Romania si celelalte state non-euro care desfasoara un acord stand-by cu FMI nu participa la recapitalizare, dar spune ca, momentan, aceasta prevedere nu a fost retinuta in nici un document scris.

"Ar fi ilogic ca unui stat care se afla intr-un program de asistenta macroeconomica financiara sa contribuie cu fonduri la aceasta institutie, in conditiile in care, chiar daca nu primeste fonduri, are cumva un acces in anumite conditii la fondurile acestei institutii.

Dar, deocamdata, chestiunea aceasta nu apare nicaieri scrisa, dar din dialogul pe care l-am avut cu diferite institutii comunitare, nu se pune in momentul de fata problema ca Romania sa contribuie cu sume la FMI", a declarat Orban, intr-un interviu acordat Agerpres.

Romanii platesc pentru datoriile altora

Un lucru este sigur. Romania va fi obligata sa continuie reformele structurale, pentru a se incadra in tinta de deficit structural de 0,5%. Problema este ca un buget poate fi echilibrat sau dezechilibrat si la colectari de 10-20% din PIB, cat au tarile cele mai liberale ale lumii, si la 40-50%, cat au majoritatea statelor UE. Romania se gaseste la mijlocul acestui interval, spune analistul financiar Lucian Davidescu.

Acesta aminteste ca, pentru Romania, cresterea gradului de colectare ar fi catastrofala, intrucat media de o treime din PIB este formata din unii contribuabili care platesc deja printre cele mai mari taxe pe munca (43% taxare a fondului de salarii) si pe consum (24% TVA) din UE si altii care nu platesc nimic.

Un scenariu este "sa fie scoasa la suprafata economia subterana" iar in compensatie sa fie redus nivelul taxelor pe munca si pe consum. In cazul acesta, colectarea ramane pe loc si nu poate fi sustinut nivelul de cheltuieli.

Alt scenariu este ca toti contribuabilii sa fie fortati sa contribuie la nivelurile actuale, lucru care pana acum s-a dovedit nefezabil si chiar contraproductiv.

Inasprirea regulilor, sinucidere colectiva

Analistii externi nu vad cu ochi buni inasprirea regulilor prevazute de pactul fiscal si folosesc termeni duri, precum "o greseala" sau "sinucidere colectiva".

Inasprirea politicii fiscale in Europa este un mod gresit de a rezolva criza datoriei si poate duce la un rezultat total opus, spune economistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru Economie.

"Inasprirea politicii financiare este o greseala. Europa nu-si va mai recastiga increderea, se va ajunge la un rezultat absolut opus", a subliniat el, intr-un interviu acordat joi Bloomberg Tv.

"Tarile din zona euro au semnat un pact de sinucidere colectiva, pariind pe economisirea mijloacelor bugetare. Acest lucru va duce la colapsul economiilor lor", a evidentiat analistul american.