Europa, inapoi in recesiune

Climatul economic european se aseamana cu vremea capricioasa de primavara. Criza euro s-a bucurat, la fel ca noi, de cateva saptamani de caldura inainte ca vremea rea sa se intoarca.

Soarele a stralucit pentru cateva saptamani dupa ce BCE a luat masuri speciale pentru evitarea prabusirii sistemului bancar prin cele doua transe de imprumut, scrie The Economist.

Acum insa, vantul problemelor bate dinspre Spania. Costul de imprumut al Spaniei creste pe zi ce trece, si nici Italia nu e intr-o situatie mai buna. Ambele state vor rata tintele de deficit atat in 2012, cat si in 2013, iar Portugalia ar putea avea nevoie de o noua mana de ajutor.

Pentru optimisti, aceste probleme sunt doar temporare. "Vremea buna" va reveni, atat timp cat toata lumea respecta planul pentru reducerea deficitului. Spania e pe drumul cel bun, insista Jean-Claude Juncker, seful ministrilor de finante din zona euro.

FMI a revizuit insa, la inceputul acestei saptamani, predictiile de crestere economica, iar situatia pare sa nu fie la fel de rea cum se credea.

Asa ca, de unde vine noul val de panica?

Prima cauza a ingrijorarilor se afla pe pietele financiare. Investitorii isi fac griji ca taierile bugetare vor impinge natiunile catre o recesiune adanca. In aceasta situatie, am putea spune ca investitorii sunt paranoici, dar si oficialii Fondului Monetar International sfatuiesc la cumpatare in ceea ce priveste masurile de austeritate implementate

Nici instabilitatea mediului politic ori organizarea proasta a guvernelor nu trec nevazute. Guvernul spaniol a amanat taierile bugetare pentru 2012 din cauza alegerilor, a ridicat suspiciuni in privinta veradicitatii statisticilor publicate si a fost reticent in discutiile cu Uniunea Europeana asupra tintei de deficit.

Liderii UE, mai ingrijorati de imaginea Uniunii, decat de soarta statelor

Uniunea Europeana, la randul sau, isi face griji in privinta propriei credibilitati. Noul sistem de guvernare economica va impune disciplina fiscala in toate statele membre. Din acest motiv, UE nu se poate face ca nu vede atunci cand Spania nu respecta ordinele.

Dupa 2011, cand Spania a avut un deficit echivalent cu 8,5% din PIB, in loc de 6%, Uniunea Europeana a impus o tinta mai usor de realizat pentru 2012. Cu toate acestea, pentru 2013 nu se dezminte, si cere un deficit de 3% din PIB, care pare a fi realizabil doar in visele liderilor UE.

Acestia cred ca respectarea acestor cifre impuse este importanta pentru restabilirea increderii investitorilor. Cu toate acestea, urmarirea unor teluri nerealizabile nu poate ajuta prea mult imaginea Spaniei.

Politica, sursa de ingrijorare pentru investitori

Pe langa grijile economice, intervin si insecuritatile politice. Alegerile din Grecia sunt programate pentru 6 mai, iar rezultatul acestora este complet imprevizibil. Mai mult, castigarea alegerilor de catre un partid cu politici anti-austeritate va pune sub semnul intrebarii angajamentul Greciei in privinta reformelor impuse de UE si FMI.

Si alegerile prezidentiale din Franta ingrijoreaza Europa. In timp ce niciunul din mesajele transmise de candidati nu e perfect, multi eurocrati considera ca realegerea lui Sarkozy ar fi preferabila numirii lui Francois Hollande ca presedinte. Unul din punctele importante din programa socialistului este renegocierea pactului fiscal abia semnat. Nu sunt multi cei care cred cu adevarat in eficienta tratatului, dar cel putin acesta are sustinerea Germaniei si permite BCE injectarea de lichiditati pe piata bancara.

BCE a imprumutat cu peste 1 trilion de euro bancile din Europa in cadrul a doua actiuni, in decembrie si februarie, iar acestea, la randul lor, au cumparat titluri de stat de la tarile cu probleme.

Din unele puncte de vedere, criza a devenit mai serioasa acum, pe masura ce efectul politicilor financiare impuse se disipeaza.

Spania a devenit in ultimele luni o problema mai mare decat Grecia, iar colapsul sau ar putea trage dupa sine si economiile Italiei si Frantei. Paravanul de protectie al Europei a fost intarit, dar suma ramane insuficienta. De altfel, reactia pietei la tratatul fiscal se diminueaza, mai ales dupa ce bancile si-au umplut cuferele cu titluri de stat instabile.

Zona euro are nevoie de o modalitate prin care sa opreasca lantul slabiciunilor, sa nu mai permita ca problemele bancare sa traga statele in jos, iar problemele statelor sa cauzeze instabilitate in sistemul bancar. FMI considera ca zona euro ar trebui sa foloseasca banii din fondul de salvare pentru recapitalizarea bancilor cu probleme din state care nu pot face acest lucru, cum ar fi Spania. O alta solutie propusa de FMI este crearea unor titluri de stat comune Uniunii Europene, care ar scade costurile de imprumut ale statelor si ar fi un bun cu grad inalt de stabilitate, deci, atractiv pentru investitori.

BCE ar putea sa scada dobanda cheie din nou pentru a stimula cresterea economica, in timp ce tarile cu economii solide si-ar putea spori eforturile de sprijinire a vecinilor.

Zona euro trebuie sa devina o unitate economica mai coerenta, dar interesele politice nationale sunt puse de multe ori in fata acestora. Momentan, Germania nici nu vrea sa auda de o uniune bancara in Europa, cu atat mai putin de un intreg sistem fiscal.