Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Problema europeana, solutie romaneasca. Cum rezolvam criza datoriilor?

Problema europeana, solutie romaneasca. Cum rezolvam criza datoriilor?


Fondul de salvare din zona euro, constituit sub numele Mecanismul European de Salvare (MES) este vazut de numerosi analisti drept cheia spre salvarea tarilor de criza datoriilor suverane. Care sunt, insa, punctele slabe ale acestuia si ce alte solutii exista daca acesta va fi respins de magistratii germani?

Curtea Constitutionala din Germania se va exprima, pe 12 septembrie, in privinta compatibilitatii MES, destinat finantarii tarilor membre din zona euro aflate in dificultate, cu Constitutia germana, numeroase voci sustinand ca, prin ratificarea Mecanismului, se renunta la o parte din suveranitatea statului german.

In cazul in care judecatorii curtii germane ratifica Mecanismul, cei 500 de miliarde de euro ai fondului de salvare vor putea fi folositi pentru achizitia de titluri de stat sau pentru imprumuturi conditionate pentru statele cu probleme. Cu toate acestea, capacitatea acestuia de ajutor este limitata, mai ales daca situatia in state mari, precum Spania ori Italia, se inrautateste.

Incercarea lui Mario Draghi, seful BCE, de a convinge oficialii europeni sa confere MES capacitati bancare, a esuat. Daca Mecanismul ar fi avut astfel de calitati, atunci BCE ar fi putut asigura un flux continuu de bani in caz de nevoie, sporind astfel cantitatea de fonduri de care acesta dispune.

Pe de alta parte, Curtea Constitutionala ar putea alege sa nu ratifice MES, caz in care Uniunea Europeana trebuie sa gaseasca o alta solutie pentru rezolvarea crizei. Impactul pe pietele financiare ar fi imediat, indicii bursieri urmand sa intre in depreciere, iar costurile de finantare urmand sa creasca pana la gasirea unor noi metode. De altfel, atacurile speculative asupra monedei europene si a celorlalte valute ar putea creste, ca in orice perioada de instabilitate, fie ea politica, ori economica.


Zona euro va lansa un Mecanism permanent de securitate

Tratatul care stabileste crearea Mecanismului European de Stabilitate a fost semnat oficial

Deputatii germani aproba Mecanismul European de Stabilitate si Pactul bugetar

Partea negativa a Mecanismului de Stabilitate

Pentru ca statele sa poata accesa fondurile, vor fi nevoite sa implementeze noi masuri de austeritate.

In timp ce austeritatea a ajutat, in ultimii ani, la ingradirea raspandirii crizei datoriilor si a agravarii situatiei internationale, masurile au facut ravagii la nivelul economiilor reale. Milioane de europeni au ramas fara locuri de munca pe masura ce economiile tarilor au devenit neatractive pentru companii, iar mii de afaceri si-au inchis portile. In fiecare luna, tari precum Spania si Grecia anunta rate ale somajului record, aproape un sfert din populatia acestor tari neavand un loc de munca.

Astfel, guvernele tarilor, dar si unii lideri europeni, doresc si masuri de relansare economica, masuri ce lipsesc din acordurile de finantare semnate pana acum de marii imprumutati europeni.

"Aceste mecanisme reprezinta drenaje ale banilor contribuabilului european, in special din Germania si din tarile puternic industrializate spre salvarea unor tari si a unor sisteme financiare din tari care s-au intrecut in coruptie, in drenarea banului public, in fraudarea banului public", a declarat pentru Business24 consultantul financiar Ionel Blanculescu.

Conform acestuia, Mecanismul European de Stabilitate nu va face decat sa "bage murdaria sub pres", rezolvarea problemei ramanand departe.

Dar, daca planul initial al Uniunii Europene esueaza, ce ramane de facut?

Planul romanesc pentru problema europeana

Ionel Blanculescu, actual consultant financiar si secretar al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri, fost presedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare pana in 2002, unde administra creante in valoare de peste 4 miliarde de dolari, a propus cancelariilor europene, in noiembrie 2011, o solutie pentru criza care a fost primita bine de oficialii UE.

"Solutia rezida in preluarea activelor toxice de la banci, care au in portofoliu aceste datorii suverane si pe care statele nu le mai pot rambursa", a declarat Blanculescu pentru Business24.

Astfel, economistul a propus crearea Agentiei Europene pentru Datorii Suverane (AEDS), care ar functiona in subordinea Comisiei Europene, sub coordonarea Bancii Central Europene in vederea gestionarii crizei datoriilor suverane la nivelul bancilor din zona euro.

Bancile din zona euro ar transfera catre AEDS, prin cesiune la trei luni dupa data scadentei, creantele asupra statelor UE care nu au putut sa ramburseze creditele contractate, directe sau prin emisiunile de obligatiuni sau titluri de stat, dupa aprobarea operatiunilor de catre Comisia Europeana si BCE.

Baza portofoliului de create ar creste, in doi-trei ani, de la cateva sute de miliarde de euro, la mii de miliarde de euro. AEDS va emite titluri de valoare, de natura obligatiunilor, care vor fi achizitionate cu discount, in principal de UE, BCE si alte entitati private.

Sumele incasate vor fi redistribuite catre bancile europene cedente, iar AEDS va urmari recuperarea sumelor cu care acestea sunt datoare catre Agentie, dupa cesionarea lor catre banci. Sumele recuperate vor fi folosite pentru rascumpararea obligatiunilor de la CE si BCE.

Astfel, spune Blanculescu, programul ar avea avantaje majore prin concentrarea si centralizarea datoriilor suverane intr-o singura institutie specializata, care va aborda in mod unitar acest tip de creante.

Jose Manuel Barroso, seful Comisiei Europene, i-a transmis economistului roman ca, in timp ce ideea crearii unei institutii specializate la nivelul UE pentru administrarea datoriei suverane nu a fost luata inca in discutie, propunerea formarii acesteia va fi luata in considerare in viitor, cand integrarea zonei euro va fi mai puternica.

In timp ce liderii europeni refuza sa discute despre crearea de eurobonduri (titluri de stat pentru intreaga Uniune Europeana, care ar combina costurile de finantare aferente tuturor tarilor membre), posibilitatea crearii unei institutii asemanatoare cu cea propusa de Ionel Blanculescu a fost mentionata in discutiile Angelei Merkel si a fostului presedinte francez, Nicolas Sarkozy, inca de la inceputul verii.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 1911 ori