Romanii si bulgarii sunt cei mai optimisti privind beneficiile adoptarii euro

Romanii si bulgarii sunt cei mai optimisti in privinta beneficiilor adoptarii euro, in randul a opt state foste comuniste membre ale Uniunii Europene, opinia generala fiind tot mai ezitanta fata de avantajele trecerii rapide la moneda unica, potrivit unui studiu Eurobarometru publicat luni.

Ponderea cetatenilor din regiune care considera ca tara lor ar trebui sa intre in zona euro cat mai curand posibil a scazut la 25% in septembrie 2009, de la 28% in luna mai, transmite Reuters.

Proportia persoanelor convinse ca moneda unica trebuie adoptata cat mai tarziu a urcat in schimb de la 29% la 33%, potrivit sondajului efectuat la comanda Comisiei Europene.

Circa 36% dintre persoanele intervievate au afirmat ca intrarea in zona euro trebuie sa aiba loc dupa un anumit timp.

Sondajul a fost efectuat in Romania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania si Polonia.

Intre cele opt state, doar in Ungaria si Romania ponderea celor care cred ca adoptarea euro trebuie sa se produca cat mai curand posibil este mai mare decat a celor care vor ca aderarea sa aiba loc mai tarziu.

"Comparativ cu sondajul anterior, numarul persoanelor care ezita in privinta adoptarii imediate a euro a crescut", se arata in studiu.

Sondajul arata ca oamenii sunt de acord cu politicienii ca pastrarea monedei nationale permite combaterea mai eficienta a crizei economice.

Sustinatorii euro afirma in schimb ca moneda unica protejeaza orice economie.

Cel mai mare scepticism a fost constat in Cehia, unde 47% dintre participantii la sondaj cred ca tara ar trebui sa adopte euro cat mai tarziu si numai 14% vor ca acest fapt sa se produca cat mai devreme.

Cehii sunt de parere, in proportie de 54%, ca introducerea euro va avea consecinte negative, in timp ce 37% cred contrariul.

In Polonia, 39% dintre cei intervievati vor ca adoptarea euro sa aiba loc cat mai tarziu, iar 18% cat mai repede.

Estonia ar putea intra in zona euro in 2011, dar alte tari vor fi nevoite sa astepte mai mult, intrucat nu indeplinesc criteriile referitoare la deficitul bugetar, datoria publica, inflatie, dobanzile pe termen lung si stabilitatea monetara.

 

SUA sunt cel mai mare producător mondial de petrol de șase ani consecutivi. În 2023 au doborât recordurile privind producția

În timp ce în Uniunea Europeană statele membre reduc producția de petrol și gaze naturale pentru a îndeplini țintele de mediu, Statele Unite ale Americii au fost în 2023 cel mai mare...

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...