Moneda unica, o povara pentru tarile europene?

Moneda unica europeana se poate transforma intr-o greutate legata de picioarele economiilor europene afectate de criza financiara, sustine Matt O'Brien, expert in cadrul Forumului Economic Mondial, oferind ca exemplu cazul Finlandei.

Finlanda are cea mai mica datorie publica in randul statelor din zona euro, sistemul de invatamant este printre cele mai performante din lume, iar coruptia este aproape inexistenta.

Cu toate acestea, datele statistice tradeaza vulnerabilitatea economiei finlandeze, arata revista Business Insider.

Recesiune prelungita

De fapt, Finlanda pare prinsa intr-o recesiune de lunga durata, pe masura ce se zbate sa gaseasca drumul redresarii economice in interiorul zonei euro.

Problema cea mai mare pare sa o reprezinte chiar moneda europeana. Pe scurt, Finlanda a fost una dintre tarile europene cele mai greu incercate de criza financiara declansata in 2008.

A avut norocul de a nu inregistra un grad mare de indatorare, dar, in acelasi timp, criza globala s-a declansat intr-o perioada in care Apple, prin inovatorul iPhone, arunca in derizoriu produsele Nokia de pe piata smartphone.

Dupa cum au aflat si finlandezii, este greu sa inlocuiesti o companie care contribuie cu 4 procente la Produsul Intern Brut.

A doua lovitura a incasat-o industria de prelucrare a lemnului, firmele finlandeze descoperind brusc ca hartia produsa masiv in tara lor nu mai are aproape nicio valoare intr-o lume digitalizata.

In coasta Finlandei, unul dintre cei mai importanti parteneri economici ai tarii, Rusia, se impleticeste sub povara sactiunilor economice dictate de Occident si a pretului redus pe piata petrolului, lasand din ce in ce mai putin sperante de profit din relatia intretinuta intre cele doua tari.

In cazul unei economii suverane raspunsul venea automat: devalorizarea mondei proprii.

Finlada insa nu are o moneda proprie, ci euro, o valuta a carei soarta este decisa in alte capitale financiare ale Europei.

Legati de maini si de picioare

Oficialii de la Helsinki sunt de-a dreptul captivi in interiorul zonei euro. Sigur, o moneda proprie nu urma sa redea performanta tehnologica a firmei Nokia, dar putea atenua socul prabusirii acestei companii.

Restul economiei putea deveni competitiva prin deprecierea cursului valutar al acesteia, sectoarele afectate in prezent avand macara sansa de a deveni punctele forte in viitorul economiei finlandeze.

Cu ajutorul unei monede proprii, finlandezii ar fi putut sa tina sub control nivelul inflatiei, devenita negativa intre timp sub presiunea monedei unice.

In principiu, acest lucru se poate face pe doua cai: fie prin deprecierea cursului de schimb al monedei proprii, astfel incat salariile sa nu mai valoreze atat de mult, fie prin taierea directa a salariilor.

Este mult mai usor pentru orice guvernant sa decida ajustarea unui singur element din aceasta schema, reprezentat de cursul valutar, decat sa recurga la taierea a milioane de salarii si pensii.

Euro, frana in calea recuperarii

Poate parea hazardata aceasta teorie, dar, dupa cum a punctat si laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Paul Krugman, evidenta o da comparatia intre evolutia economica a Finlandei din ultimele decenii si cea a unei tari non-euro din regiune: Suedia.

Intre 1989 si 2008, cele doua economii au evoluat pe un traseu aproape identic, abia criza financiara de acum 7 ani si perioada de revenire economica marcand o diferenta de 20 de procente in favoarea Suediei.

Criza si-ar fi pus amprenta si asupra fostei monede finlandeze, markka, dar apartenenta la euro i-a costat pe finlandezi si mai mult, prin simpla retezare a oricaror posibilitati de a interveni prin politici monetare pentru a atenua acest soc.

Din acest punct de vedere, adevarul pare sa ramana in continuare ascuns de oficialii din guvernul de la Helsinki, din moment ce ministrul de Finante Alexander Stubb sustine ca politicile monetare care vizeaza deprecierea unei valute sunt ca dopajul in sport.

"Iti dau un avans puternic pe termen scurt, dar se dovedesc paguboase in viitor", a afirmat oficialul finlandez intr-un interviu pentru New York Times.

Un studiu de caz efectuat pe Finlanda trebuie sa fie in acelasi timp o analiza cost/beneficii, cat si o judecata morala.

Agatarea cu orice costuri de ideea monedei unice ar putea fi justificata doar daca euro ar fi dat Finlandei un avantaj major macar inainte de criza, decat au costat-o dupa cele 5 procente pierdute din PIB ca urmare a apartenentei la zona euro.

E cam greu de afirmat asa ceva, atat vreme cat la doi pasi distanta, Suedia a avut aceleasi performante economice ca Finlanda fara sa adopte moneda euro.

In randul guvernantilor de la Helsinki, aceasta judecata morala nu pare sa isi gaseasca adepti, iar revenirea economica a Finlandei are inca de asteptat din aceasta cauza.