Retrogradarile din zona euro franeaza cresterea economica a Romaniei

Retrogradarea a noua state din zona euro, printre care Franta si Austria, de catre agentia de evaluare Standard & Poor (S&P) a lovit blocul comunitar. Decizia S&P va determina o crestere a costului de finantare pentru Romania, spun specialistii.

Analistii internationali avertizeaza ca viitorul euro este in pericol si ca moneda unica europeana risca sa dispara. Romania va simti retrogradarea operata de S&P pentru ca se va majora costul de finantare in euro.

Economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru, spune ca finantarile in euro, cel mai probabil, vor avea o tendinta de scumpire in Romania.

"Finantarile in euro vor avea o tendinta de scumpire, ceea ce poate va avea si un aspect pozitiv, prin stimularea creditarii in lei. In ceea ce priveste riscul deprecierii leului, cu o inflatie mica si in scadere, spatiul de manevra este mai mare si ca dobanda, si la nivel de curs. Cu un curs usor mai depreciat, pana la 4,4 lei/euro, nu vad efecte semnificative. Important sa nu fie mai mult", a adaugat Dumitru.

Desi in contextul international este inevitabila o presiune pe curs in toata Europa de Est, Dumitru crede ca in Romania ar trebui sa fie efecte mai mici pentru ca prezenta nerezindetilor este mai redusa.

Finantare mai scumpa in euro pentru Romania

Economistul sef al UniCredit, Dan Bucsa, se astepta la o penalizare a activelor din centrul si estul Europei, dar nu vede o contagiune pe canal bancar direct din decizia S&P. "Probabil ca BCE va continua sa reduca costurile de finantare ale bancilor pe termen mediu.

Finantarea alternativa prin obligatiuni era deja scumpa pentru bancile europene. Cred ca sunt alte motivatii pentru care se va scumpi fiunantarea, mai importante decat decizia agentiei de rating. Deja banii se scumpeau pentru bancile europene", a continuat Bucsa.

Economistul sef al UniCredit s-a aratat sceptic ca Romania va putea iesi pe pietele externe in prima jumatate a anului, pentru ca se imprumuta foarte multe tari cu rating mai bun si datorii mari de finantat.

Analistul Florin Citu crede ca pe termen scurt aceste decizii vor afecta negativ cresterea economica din Romania, prin costuri mai mari ale capitalului.

"Efectul imediat al acestor decizii se va simti in costul de finantare. Din pacate pentru noi, faptul ca Franta, Italia, Austria se finanteaza mai scump inseamna ca si pretul capitalului directionat catre Romania va fi mai mare", a spus Citu.

Pe termen lung, daca UE vrea sa ramana competitiva la nivel global, Citu considera ca efectul ar trebui sa fie o crestere a productivitatii si inscrierea pe un canal de crestere economica sustenabila.

Romania nu scapa de "blestemul care este criza zonei euro

Daniel Daianu, fostul ministru de Finante, spune ca adancirea crizei din zona euro reprezinta o problema pentru Romania, din punctul de vedere al finantarii si refinantarii.

"Trebuie sa incepem sa returnam bani catre finantatorii internationali, ma refer la institutiile internationale care au constituit pachetul de asistenta pentru Romania. Ne-am vedea puternic erodat intrumentul ca componenta cererii agregate care a ajutat Romania mai ales in 2010 si 2011 cel mai mult, ma refer la exportul net.

Romania a avut o dinamica buna a exporturilor.

Incetinirea activitatii economice, reintrarea in recesiune in principalele tari care furnizeaza piete pentru intreprinderi care opereaza in Romania va afecta exportul nostru. Deci, si pe filiera comerciala am avea de suferit. Am avea de suferit in domeniul bancar. Lipsa de apetit a bancilor in a refinanta, nu mai vorbesc de oferirea de credite, va lovi economia, ar diminua din posibilitatile ca in 2012 sa avem crestere economica", sustine Dainau.

El spune ca o adancire a crizei in zona euro ar alimenta fuga catre lichiditate.

"Bancile prefera sa isi tina lichiditatile, nu sa le imprumute altor banci. Daca au exces de lichiditate fac plasamente la Banca Centrala Europeana. De altfel se vede si pe piata bancara autohtona. Daca aceasta criza se adanceste s-ar putea sa asistam la iesiri de lichiditati din economia romaneasca care ar pune presiuni pe piata valutara in lipsa unei interventii viguroase a bancii nationale", conchide Daianu.

"Deci, vom avea de suferit socuri. In primul rand este costul finantarii si refinantarii. Ce se intampla in zona euro este contaminant pentru spreaduri, pentru marje.

Putem cunoaste si evolutii mai bune, in sensul scaderii unor marje, dar putem sa ne confruntam cu o persistenta a unor CDS-uri bine cocotate, chiar crescute si cel mai nepotrivit pentru noi ar fi ca, chiar daca vom avea o diminuare a deficitului bugetar, el nu s-ar materializa intr-o scadere a CDS-ului pentru Romania. Aici vom vedea ce inseamna contagiune", a mai spus Daianu.

Fostul ministru de finante este de parere ca pentru Romania, aceasta adancire a crizei in zona euro, si nu o ameliorare a situatiei, este rea din punct de vedere al finantarii si refinantarii prin costul pentru bugetul public al Romaniei.

"Trebuie sa incepem sa returnam bani catre finantatorii internationali, ma refer la instituitiile internationale care au constituit pachetul de asistenta pentru Romania. Ne-am vedea puternic erodat intrumentul ca componenta cererii agregate care a ajutat Romania mai ales in 2010 si 2011 cel mai mult, ma refer la exportul net. Romania a avut o dinamica buna a exporturilor.

Incetinirea activitatii economice, reintrarea in recesiune in principalele tari care furnizeaza piete pentru intreprinderi care opereaza in Romania va afecta exportul nostru. Deci, si pe filiera comerciala am avea de suferit. Am avea de suferit in domeniul bancar. Lipsa de apetit a bancilor in a refinanta, nu mai vorbesc de oferirea de credite, va lovi economia, ar diminua din posibilitatile ca in 2012 sa avem crestere economica", sustine Dainau.

El spune ca o adancire a crizei in zona euro ar alimenta fuga catre lichiditate.

"Bancile prefera sa isi tina lichiditatile, nu sa le imprumute altor banci. Daca au exces de lichiditate fac plasamente la Banca Centrala Europeana.

De altfel se vede si pe piata bancara autohtona. Daca aceasta criza se adanceste s-ar putea sa asistam la iesiri de lichiditati din economia romaneasca care ar pune presiuni pe piata valutara in lipsa unei interventii viguroase a bancii nationale", declara Daianu.

Franta, retrogradata pentru prima data in istorie

Franta a fost retrogradata, vineri seara, pentru prima data in istorie si a pierdut ratingul suveran de triplu A. Agentia de evaluare S&P a mai depunctat si Austria, Italia, Spania si Portugalia. In timp ce Angela Merkel, cancelarul german, sustine ca se astepta la o asemenea decizie, analistii internationali considera ca urmeaza un sir de evenimente care vor zgudui zona euro, scrie Financial Times.

Retrogradarea Frantei a fost intens mediatizata, dar nu a facut decat sa "mascheze" un alt eveniment, cel putin la fel de important. Negocierile purtate de executivul elen cu creditorii sai au esuat. Cu alte cuvinte, Grecia nu va primi finantarea atat de necesara si se afla la un pas de faliment.

Daca statul elen va intra in faliment, ar putea fi dat afara din zona euro, iar "Europa cu doua viteze" ar putea fi mai aproape decat lasau sa se inteleaga sefii de state ai blocului comunitar. "Europa cu doua viteze" reprezinta un concept pe care ministrii de finante l-au luat in calcul, in timpul intalnirilor de anul trecut.

De altfel, conceptul Europei cu doua viteze a prins contur in urma summitului de pe 9 decembrie, cand continentul european "s-a divizat". Pe de o parte avem nucleul dur reprezentat deocamdata de tarile din zona euro care vor merge catre unificarea fiscala.

In cealalta parte raman statele care nu au aderat la moneda unica europeana, care-si pot defini singure politicile fiscale, dar vor fi atent monitorizate de la Bruxelles.

Daca Grecia va intra in faliment si va fi exclusa din zona euro, situatia va fi si mai complicata. Bancile creditoare ale Greciei au interupt negocierile, pentru ca nu au reusit sa stabileasca exact cuantumul sumei de bani care va fi stearsa din datoria Greciei.

Investitorii vor detine obligatiuni de stat, dar nu au decis, inca, nivelul ratei dobanzii si a data scadentei noilor obligatiuni.Oficialii greci si creditorii natiunii au cazut de acord, in octombrie, asupra unei taieri cu 50 la suta a datoriilor grecesti de 206 de miliarde de euro, cu scopul ca datoria Greciei sa revina la 120% din PIB pana in 2020, de la nivelul de varf de 142%.

Au trecut doua luni si cele doua parti nu au luat nicio decizie. Analistii interntionali citati de Bloomberg spun ca, in functie de cum decurg negocierile, creditorii privati ar putea pierde pana la 80% din creanta lor asupra statului grec, si nu 50%.

Retrogradarea Frantei pune presiune si asupra Fondului European de Stabilitate Financiara (FESF), in conditiile in care statul francez se numara printre cei mai mari contribuitori.

Constienta de miza, zona euro s-a angajat vineri seara sa isi consolideze apararea financiara si a amintit ca FESF "dispune de resurse suficiente pentru a-si onora angajamentele actuale si eventuale alte (angajamente ulterioare) in viitor", potrivit lui Jean Claude Juncker, presedintele Eurogrup.

Ratingul suveran al FESF depinde in egala masura de ratingul Frantei si Germaniei. In acest moment, tarile care au rating AAA contribuie cu 58% la fonduri, iar numai Franta aloca 20,3% din bani.