Trei probleme economice care vor da batai de cap si in 2010

Partea mai grea a crizei financiare a trecut, dar lumea trebuie sa tina piept acum altor provocari si sa isi faca griji pentru alte probleme.

In mare, stirile sunt pozitive. Produsul Intern Brut a inceput sa creasca aproape in toate tarile, iar rata somajului a inceput sa se stabilizeze. Increderea oamenilor de afaceri si a consumatorilor revine si ea, in timp ce jumatate din valoarea pierderilor suferite in comertul international a fost deja recuperata, scrie Daily Telegraph.

O stire si mai buna este, insa, ca nu am avut parte pana acum de state in incapacitate de plata, de haos politic sau de conflicte in randul marilor puteri. Cu mici exceptii, nu am vazut nici scaderi masive ale consumului, asa ca sistemul politic, financiar si economic al lumii inca functioneaza.

Totusi, solutiile pentru stimularea economiei au avut prioritate in aceasta perioada si nu s-a facut nimic pentru corectarea celor trei probleme care au condus lumea catre criza financiara si recesiune. Nerezolvarea acestor probleme este si explicatia pentru progresul si revenirea atat de lenta a economiei. Partea proasta e ca, in acest moment, sunt si mai greu de rezolvat.

Solutiile au avut efect la nivel micro

Prima eroare a sistemului, pe care guvernele ar fi trebuit sa o corecteze, consta in disfunctiile financiare. La nivelul micro s-au facut progrese: organismele de reglementare au devenit mai active, bancile au inceput sa stranga capital, iar riscurile sunt reanalizate.

Cu toate acestea, disfunctiile au ramas la nivel global si au devenit si mai periculoase pentru intregul proces. Sectorul privat nu a scapat de datoriile excesive, cele mai ingrijoratoare fiind cele ale Statelor Unite pentru ca de dolar depinde cea mai mare parte a lumii. De asemenea, dobanzile sunt inca destul de mici pentru a ajuta rationalizarea capitalului.

ONU, FMI si Banca Mondiala nu mai au putere

In al doilea rand, organizatiile care decid la nivel global sunt inca slabe. Este adevarat ca a fost evitat un razboi comercial, iar G7 a rezistat in fata G20, fiind un loc in care stau de vorba doar liderii care conteaza, dar niciuna dintre organizatiile puternice din ultimii 50 de ani - ONU, FMI, Banca Mondiala, OMC si Banca pentru Reglementari Internationale - nu a fost de mare ajutor.

Comportamentul post-criza al Chinei sugereaza ca, in viitorul apropiat, capitalul nu va creste. Beijingul a respins ca ostile apelurile internationale care cereau reevaluarea yuanului si adoptarea unor politici mai echilibrate pentru comert. Atitudinea Chinei se poate explica prin faptul ca este inca o tara saraca si un membru nou in randul marilor puteri si nu impartaseste viziunea traditionala asupra lumii.

SUA trebuie sa accepte ca nu mai e centrul lumii

A treia problema care va crea in continuare neplaceri sistemului global este tranzitia complicata a centrului puterii economice din Statele Unite catre alte zone ale lumii. Schimbarea ar trebui sa fie un lucru pozitiv pentru ca o tara care are 5% din populatia lumii nu mai poate sa pretinda o pozitie dominanta in comert. Totusi, liderii de la Washington si cei din sistemul financiar american nu par dispusi sa cedeze prea usor.

Politicile adoptate in prezent de SUA ar fi exact ce ar recomanda economistii daca scopul ar fi aparitia unei crize a dolarului peste cativa ani. Si asta pentru ca nu sunt decat o combinatie intre cele din perioadele bune, in care americanii consuma si se imprumuta, si cele din anii de criza, cand se imprumuta fara sa tina cont de faptul ca rezervele valutare ale lumii s-au devalorizat.

Recesiunea a adus din nou o atentie o alta grija veche a economistilor. Somajul a fost identificat ca un pericol la adresa prosperitatii industriale de aproape doua secole, dar in ultimii ani ai deceniului trecut au fost semne ca in sfarsit vor fi create locuri de munca pentru toata lumea.

Ideea nu pare acum decat optimism excesiv. Masurile luate impotriva crizei au ajutat ca rata somajului sa nu explodeze in multe tari, dar foarte multe locuri de munca depind acum, peste tot, de fondurile oferite de Guverne care nu isi mai permit subventiile.

Disfunctiile financiare, guvernarea globala, tranzitia puterii economice si, acum, amenintarea somajului reprezinta o serie de probleme care nu se vor face simtite prea puternic in 2010, dar nici nu vor ramane latente pentru totdeauna.