2012, anul scadentei. Ne imprumutam pentru a plati ratele la FMI

Anul acesta incepem sa returnam ratele aferente imprumutului de 20 de miliarde de euro pe care Romania l-a contractat de la FMI, BM si CE. Solutia? Rostogolirea datoriilor.

Prima rata, de aproape 2 miliarde de euro, va fi platita, in 2012, de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR). Bugetul de stat nu va fi afectat, urmand sa fie rambursate doar 120 de milioane de euro de catre Ministerul Finantelor.

Problemele incep sa apara abia din 2013, cand Romania are o nota de plata de aproximativ 5 miliarde de euro, suma la care bugetul de stat va cotiza cu 1 miliard de euro, iar restul banilor vor fi dati de BNR.

Ratele se intind pana in 2023, apogeul poverii pe Ministerul Finantelor fiind atins in 2015, cand va trebui sa plateasca 1,8 miliarde de euro.

De unde vom face rost de acesti bani? Din nou, imprumuturi.

"Romania va rostogoli datoriile, adica ne vom imprumuta pentru a returna creditele. Practica este imorala, fiind exact situatia in care un cetatean se imprumuta de la o banca pentru a plati rata la alta banca. Insa asa se obisnuieste", a declarat analistul financiar Ionel Blanculescu pentru Business24.

Acesta a adaugat ca nu vom avea probleme in returnarea banilor, deoarece avem capacitatea de a atrage resurse. "Am vazut de curand ca putem atrage bani si de pe piata americana", adauga Blanculescu.

"Ne putem imprumuta pentru a plati ratele. Asa se procedeaza. Conditiile in care putem obtine imprumuturi tin insa de situatia din zona euro", a comentat si Daniel Daianu, fost ministru de Finante.

Daianu considera ca Romania trebuie sa se pregateasca de pe acum pentru greul care va urma in 2013 si 2014, prin construirea de "tampoane", asa numitele "buffere". "Trebuie sa avem iesiri pe pietele externe foarte bine gandite", adauga Daianu.

BNR va fi mai precauta

Suma de 2 miliarde de euro pe care BNR trebuie sa o restituie anul acesta nu va afecta situatia institutiei, insa o va face mai precauta la speculatiile din afara.

"BNR va fi mai atenta la atacurile speculative pentru a proteja piata din Romania", spune Blanculescu.

Din cele 12,9 miliarde de euro luate de la FMI, 10 miliarde s-au dus la BNR, imprumutul fiind conditionat de reducerea rezervelor. Drept urmare, banii au ajuns mai departe la banci, prin credite acordate de banca nationala.

Rezerva valuatara a BNR este considerabila in acest moment, insa intrebarea este in ce masura ne permitem o scadere a acesteia.

"Nu vom fi afectati de scaderea rezervei valutare, in conteztl actual. Insa, aceasta poate fi periculoasa daca situatia internationala se inrautateste", considera Daianu.

Pe langa ratele catre FMI, Romania mai are de finantat si un deficit de cont curent, care a scazut in ultimii ani pana la aproximativ 4%. Acesta este mult mai usor de acoperit decat deficitele de 8 - 10% cu care se confrunta alte state europene, insa reprezinta in continuare o povara pentru Romania.

O masura vitala care va ajuta atat BNR cat si Ministerul Finantelor in plata ratelor va fi absorbtia de fonduri europene, capitol la care Romania a performat foarte prost in ultimii ani.