Romania, printre tarile din UE cu cea mai scazuta datorie publica in T1

Datoria publica a zonei euro a inregistrat o usoara crestere in primul trimestru din 2012 comparativ cu ultimele trei luni din 2011, pana la 88,2% din PIB, de la 87,3% din PIB, iar in UE27 datoria publica a urcat la 83,4% de la 82,5%.

La sfarsitul primului trimestru din 2012, tarile din UE care aveau cea mai mare datorie publica ca procent din PIB erau: Grecia (132,4%), Italia (123,3%), Portugalia (111,7%) si Irlanda (108,5%), iar cea mai scazuta datorie publica ca procent din PIB se inregistra in Estonia (6,6%), Bulgaria (16,7%), Luxemburg (20,9%), Romania (36,3%) si Suedia (37,2%), arata cifrele publicate luni de Oficiul european de Statistica (Eurostat).

Potrivit Eurostat, datoria publica a Romaniei a crescut la 211,326 miliarde lei (36,3% din PIB) in primul trimestru din 2012, de la 164,086 miliarde lei (30,8% din PIB) in perioada similara din 2011 si 192,851 miliarde lei (33,3% din PIB) in ultimul trimestru din 2011.

Comparativ cu primul trimestru din 2011, datoria publica a zonei euro si a UE27 a inregistrat o usoara crestere in perioada ianuarie - martie 2012 pana la 88,2% din PIB de la 86,2% din PIB, respectiv la 83,4% de la 80,4%.

Fata de primul trimestru din 2011, un numar de 23 de state membre au inregistrat o crestere a datoriei publice in perioada ianuarie - martie 2012 (printre care se numara si Romania), in timp ce in patru tari membre datoria publica a scazut.

Cele mai mari cresteri au fost inregistrate in Portugalia (17,2 puncte procentuale), Cipru (11 puncte procentuale) si Irlanda (8,2 puncte procentuale) iar cele mai mari scaderi au fost inregistrate in Grecia (minus 20 puncte procentuale) si Ungaria (minus 4,1 puncte procentuale).

Georgescu: Romania are resurse pentru a plati imprumuturile ajunse la scadenta

Saptamana trecuta, ministrul Finantelor, Florin Georgescu, a declarat ca pentru plata imprumuturilor ajunse la scadenta, Romania are la indemana fondul de rezerva de la minister, dar si imprumutul de un miliard de euro de la Banca Mondiala, adaugand ca o alta varianta o reprezinta imprumuturile de pe piata interna si externa.

In toamna vine scadenta: De unde va plati Romania imprumuturile?

Ministrul de Finante a spus ca exista posibilitatea finantarii deficitului bugetar, cat si a refinantarii datoriei externe prin imprumuturi de pe pietele de capital externe.

Ministrul a subliniat ca Romania nu are cum sa realizam excedente bugetare in urmatorii ani care sa ne permita sa reducem nivelul datoriei.

La inceputul lunii iulie, Capital Economics anticipa ca Romania ar supravietui unei suspendari temporare a acordului cu FMI si UE din cauza deteriorarii crizei politice, insa cel mai probabil scenariu este calmarea scenei politice in viitorul apropiat, ceea ce va pune capat tensiunilor suplimentare din piata.

Romania ar supravietui unei suspendari a acordului cu FMI si UE