Baltazar: Nu bancile sunt de vina ca nu se reia creditarea, ci clientii!

"Bancile sunt pregatite sa reia creditarea, numai ca exista probleme in randul clientilor. Foarte multe companii sunt in asteptare, pentru ca daca se angajeaza sa ia credite stiu ca le va fi greu, a declarat, in exclusivitate pentru Bloombiz, Bogdan Baltazar, fostul presedinte al BRD.

Vezi interviul video pe Biztube.ro

Baltazar: Nu bancile sunt de vina ca nu se reia creditarea, ci clientii!

Baltazar: Din sase bugetari, trebuie eliminati patru

Domnule Baltazar, cu toate ca BNR a redus nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele de peste doi ani, bancile, in continuare, nu dau imprumuturi, ba mai mult, numarul creditelor acordate s-a redus cu 3% fata de luna trecuta. Cand se va relua creditarea?

Bancile sunt destul de pregatite sa reia creditarea. In randul clientilor exista probleme. Foarte multe companii stau, nu merg pe o linie clara, stiu ca, daca se angajeaza sa ia credite, le va fi greu. La fel si persoanele fizice.

Deci nu este corect sa intrebam doar bancile, ci firmele care asteapta codul fiscal si o serie intreaga de reglementari. Relatia este una biunivoca.

Lichiditate in piata exista, statul este imprumutat de catre banci la niveluri extraordinar de mari, pentru ca trebuie sa acopere deficitul bugetar de anul trecut si pe cel care "se casca" acum. Se dau credite cu dobanda de 10%, foarte putin, dar, in momentul de fata, accentul este pe lipsa de disponibilitatea a clientilor de a veni catre ele.

Care sunt aceste cauze? Ce-i impiedica?

Incertitudinea. Cand te duci la o banca trebuie sa faci un plan de afaceri, sa le arati din ce o sa dai banii inapoi si cum o sa reiei activitatea in mod normal dupa ce o sa restitui creditul. Multe companii se bazeaza pe exporturi in UE, unde au scazut foarte mult. De asemenea, pepiata interna sunt probleme.

Daca as fi in locul guvernului as strange legatura cu BNR pentru ca bancile trebuie chiar putin fortate, pentru ca si ele au rezerve.

Vor fi fortate sa...

Fortate sa aiba bani si sa nu aiba unde sa-i plaseze. Atunci trebuie sa relaxeze creditarea. Banca Centrala ar putea foarte usor sa reduca din procentul RMO, din totalul resurselor, nu numai sa modifice baza de calcul, ceea ce era oricum aberant - sa pui in baza de calcul creditele mai lungi de doi ani.

Nu a luat guvernul masuri, cand, in urma imprumutului cu FMI, a obligat bancile sa capitalizeze filialele din Romania cu 900 de milioane de euro?

Acum se desfasoara stress-testul, pentru a vedea ce nevoie de capital ar avea bancile in conditiile inrautatirii situatiei economice. Angajamentul cu FMI nu se referea atat la capital cat la prelungirea liniilor de finantare pe care bancile mama le acordau fiicelor. Nu asta era problema.

In urma stress-testului, in loc de 8%, cat trebuie sa reprezinte capitalul din totalul activelor ponderate cu risc, acum se va cere 10%, chiar in conditii dificile.

Si pana acum s-a intamplat asta, fara atat de mult tam - tam. O serie intreaga de banci, mai mici, au fost chemate la BNR si au fost rugate sa-si aduca nivelul capitalului propriu la 10% cel putin. Procesul continua.

Intr-un interviu anterior declarati ca bancile din Romania nu au active toxice, dar au credite neperformante, la un nivel suportabil insa. Sefii Erste si Raiffeisen tocmai au declarat ca a crescut ingrijorator de mult nivelul acestor credite, in Europa de Est. Va mentineti in continuare opinia ca aceste banci nu au probleme din cauza imprumuturilor neperformante?

Daca Stepici si Treichl spun ca trebuie sa fie ingrijorati, probabil ca in ceea ce priveste bancile lor au motiv. Atunci sa ia masuri, sa recapitalizeze filialele din Romania si asa mai departe. La BRD, creditele neperformante nu sunt ingrijoratoare, sunt preocupante. Asta afecteaza capitalul propriu, dar nu sunt motive ingrijoratoare.

Sefii marilor banci austriece au mai declarat ceva: ca aceasta criza este mai grava in Europa decat in Statele Unite. Cum comentati?

Depinde despre ce tara vorbim. Sigur, efectele sunt importante, dar nu trebuie neglijate cele din SUA si, in orice caz, bancile de peste Ocean sunt mai afectate decat cele din Europa.

Noi am fost sursa emigratiei pentru multe din statele europene care s-au dezvoltat si cu ajutorul lucratorilor romani. O vreme ne-am bucurat de banii trimisi in tara de catre romanii plecati afara, dar acum ne confruntam cu alta problema. Acestia se intorc acasa si ingroasa ingrijorator de mult randul somerilor. Cum vi se pare aceasta situatie?

Toata lumea vorbeste despre "ce-ar fi daca s-ar intoarce". Nu s-au intors prea multi. Prefera sa faca somajul acolo decat in Romania. Stiu ei ce stiu! Uitati-va la remiteri! In primele doua luni s-au trimis acasa aproape 2 miliarde de euro, din partea acestor muncitori despre care aud ca sunt toti veniti in Romania. Deci majoritatea ramane acolo.

La ultimul summit, SUA au incercat sa forteze convenirea unor masuri globale, anticriza, bazate mai mult pe injectii peste injectii de bani din nimic, in loc sa reglementeze sistemul financiar astfel incat sa nu ne mai confruntam cu o noua criza. Cum comentati?

Este un conflict de viziuni. SUA au aceasta atitudine, de a arunca cu banii in probleme. Nu prea sunt interesate, desi ar trebui, de o mai buna supraveghere si reglementare a produselor riscante, ceea ce, se tem ei, ar submina pozitia bancilor lor, care au infectat toata omenirea asta.

Suntem in prezenta unui conflict de investitii: statele europene nu imbratiseaza viziunea aceasta, ei vor o mai buna supraveghere, dar si ele au aruncat cu destui bani. Se vor armoniza opiniile.

Intr-o etapa foarte apropiata, in afara de injectii de bani care se duc in nisip, nu in creditare - cel putin in America- va precumpani, poate, mai mult perspectiva europeana de a rescrie regulile si modul de supraveghere a produselor cu grad inalt de risc.

Dar masuri concrete, palpabile, cand vom vedea?

Se vad in fiecare tara. Se creeaza un mecanism de supraveghere a creditarii, se stabilizeaza asta, se recapitalizeaza FMI-ul. S-a cazut de acord sa se creasca ponderea BRIC- ului (Brazilia, Rusia, India, China) in cadrul FMI, pe masura contributiei lor. Ele vor cumpara obligatiuni la Fond, pentru prima oara cand se emit, dupa 65 de ani.

Se progreseaza, dar cred ca foarte mult din criza este in mintea oamenilor si aici este dificil de umblat.

Statele Unite isi pot finanta expansiunea economica si militara cu bani din tiparnita proprie. Cine plateste pentru toate aceste emisiuni de dolari pe care SUA nu ar fi putut sa le faca daca dolarul nu ar fi fost o moneda international acceptata si o moneda de rezerva?

Au ajuns in aceasta pozitia prin munca lor. Sigur ca este o pozitie destul de asimetrica, pe care multa lume nu o agreeaza, o contesta, dar e un fapt si nu putem sa schimbam noi acum lumea.

Nu cred ca au sorti de izbanda incercarile de a inlocui dolarul cu o moneda de rezerva. Piata nu ar accepta asta. Si cine finateaza? China, India, etc. Exporturile catre SUA si incasarile sunt plasate tot in SUA! Chiar exporturile in alte zone sunt plasate tot in obligatiuni americane, pentru ca este valuta de refugiu.

Cand se epuizeaza, in crizele mici, francul elvetian sau coroana norvegiana, se trece in dolar. Daca dolarul ar fi fost valuta unei alte tari, mai mici, care sa fi facut atat de multe prostii pe cat au facut americanii, s-ar fi prabusit. In schimb, moneda americana e bine, pentru ca lumea crede in continuare in ea. Deci restul lumii finanteaza Statele Unite.

Dar consecintele nefaste care sunt?

Un surplus de lichiditate extraordinar. La un moment dat, la depozitele bancare, si in SUA, dar si in Europa Occidentala, dobanzile erau sub rata inflatiei, oamenii erau foarte susceptibili sa bage bani in orice scamatorie toxica si, in consecinta, avem aceasta criza.

Gordon Brown vorbea despre un stimul financiar, ca masura anticriza, care se situeaza undeva la 5 000 de miliarde de dolari. Exista un al treilea val al acestei crize?

Nu. Cred ca se va calma. La G20 s-a spus ca vom iesi din criza spre sfarsitul anului. Cred ca sunt putin optimisti si e bine sa fie, sa combata nevroza, dar cred ca la anul vom vorbi de atingerea fundului si de o crestere, sper eu, pe baze mai sanatoase.

Atunci care este rolul acestei injectii masive de bani?

In primul rand, este un plan. Daca adunam cat s-a investit in toate tarile, poate ne apropiem de cifra aceasta. Rolul este tocmai acela de a incerca sa resusciteze acest mecanism national sau international care a atins momentul nerentabilitatii.

In sectorul public, functionarii sunt platiti din banii contribuabililor. In mediul privat, managerii sunt platiti din banii actionarilor. Care ar fi un raport onest intre salariul unui angajat din mediul privat si cel al unui bugetar?

In orice caz, in Romania, raportul nu este deloc onest, ci dimpotriva. In sectorul bugetar se castiga, in medie, mai mult decat in sectorul privat. In orice caz, la niveluri egale de pregatire, este foarte clar ca este incorect, in primul rand, pentru cei care produc fondurile.

Nu vreau sa subestimez importanta bugetarilor, dar in Romania sunt extrem de multi. Randamentul lor este foarte scazut - toti stim care este valoare serviciilor publice si care este eficienta lor. Totul se plateste de catre acesti privati care se confrunta primii cu dificultatile crizei.

La noi, ar trebui eliminati multi dintre bugetari. Din sase bugetari, daca elimini patru, pentru aceeasi treaba, va fi o rezolvare mai operativa, cu mai putina coruptie.