Economiile est-europene nu sunt pregatite pentru un posibil crah

Luni, 09 Iulie 2007, ora 12:11
1039 citiri
Economiile est-europene nu sunt pregatite pentru un posibil crah

The Economist, 9 iulie - Imaginati-va niste masini vechi si modificate conduse cu incredere, dar fara experienta, pe un drum lin pe o vreme frumoasa. Daca drumul devine umed sau alunecos, franele si cauciucurile proaste fac extrem de probabil un accident, ba chiar o coliziune. Aceasta este imaginea economica a celor 10 state est-europene, membre ale Uniunii Europene.

Cel mai ingrijorator caz pentru straini este Letonia, cu un deficit de cont curent de 21 % din PIB in 2006, si unul si mai mare pana acum in 2007. Aceasta situatie reflecta consumul prea mare si datoria interna, finantate in principal de catre banci straine. Salariile cresc rapid cu pana la o treime an de an, iar inflatia depaseste 8 %.

Necesitatea unor masuri de austeritate

Cu toate acestea, moneda, lats-ul este legata de euro, ceea ce restrange capacitatea Bancii nationale de a creste rata dobanzii. Desi Fondul Monetar International a emis o avertizare in luna mai in privinta necesitatii unei austeritati fiscale, guvernul de la Riga prefera sa stranga dividentele cresterii cu doua zerouri a PIB-ului, decat sa actioneze pentru a evita riscul unui colaps. Constiente de pericole, bancile care opereaza in Letonia, in special suedeze, sunt retinute in a face imprumuturi.

Din punct de vedere financiar, Letonia este o tara putin importanta in Uniunea Europeaneastern_europe3.jpga, contribuind cu doar 0,2 la suta din bugetul UE. Daca deraiaza, spre exemplu - daca este fortata sa isi lase libera moneda, principalele victime vor fi cei care au imprumutat pe plan local si bancile straine care le-au dat banii.

Un crah economic in tarile baltice nu va afecta felul in care strainii vad celelalte economii regionale

Cea mai probabila ruta a contaminarii ar fi spre vecina Estonia. Desi si aceasta economie se supraincalzeste, guvernul sau mai responsabil are un surplus bugetar modest. Celalalt candidat la colapsul economic a fost de mai mult timp Ungaria, care a recunoscut anul trecut ca are un deficit bugetar de 10 % din PIB.

Cu toate acestea, o combinatie de crestere a impozitelor si o reducere modesta a cheltuielilor a redus deficitul. Economiile est-europene: regiunea nu este pregatita pentru un posibil crah. Banca centrala a inceput sa reduca rata dobanzii. Ungaria a fost 'dezgustator de norocoasa', dupa cum spunea Juliet Sampson, de la banca HSBC.

Chiar daca este evitat colapsul, supraincalzirea economiei ramane un fapt indezirabil

Asa cum au dovedit-o state din zona euro cum ar fi Portugalia, un boom economic alimentat de o rata scazuta a dobanzii si de un curs valutar fix pot duce la o lunga perioada de necompetitivitate si de crestere economica lenta. Cu exceptia Sloveniei, care face parte acum din zona euro, niciuna din tarile Europei de Est nu va adopta in curand moneda unica europeana.

Cum ar putea fi 'racita' o economie supraincalzita?

Pentru tarile care pot sa o faca, a pastra rata dobanzii sub euro si a lasa monedele nationale sa se aprecieze, ajuta. De asemenea, ajuta si importul de lucratori straini, din locuri cum ar fi Ucraina, pentru a reduce presiunile legate de cresterea salariilor. Slovacia este un bun exemplu de cum sa iti reuseasca ambele trucuri.

eastern_europe4.jpgSingurul raspuns pe termen lung nu este sa adaugi racitor sau sa conduci mai incet, ci sa repari masina. Din pacate, procesul reformelor structurale in regiune s-a oprit aproape peste tot. Cresterea rapida a veniturilor obtinute din impozite si guvernarile slabe au esuat in a tine sub control finantele publice. Polonia si Romania, in particular, s-au dovedit alarmant de pregatite sa recurga la cheltuieli importante din motive politice.

Un nou studiu al Bancii Mondiale in privinta cheltuielilor publice indica dezavantajele contribuabililor din regiune. Aproape peste tot, cheltuielile publice sunt mai mari decat ar trebui pentru aceste economii in dezvoltare. In pofida extinderii cotei unice de impozitare, cheltuielile publice pot ajunge la 40 % din salarii.

Schimbarea este o problema politica, nu economica

Realitatea arata insa ca votantilor nu le plac foarte mult reformele. Guvernele reformatoare au pierdut in general urmatoarele alegeri. Un raport al Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare indica faptul ca, aproape peste tot in regiune, doar o minoritate de votanti sprijina democratia si economia de piata (multi alegand solutia 'nu imi pasa').

Nu exista nici o pedeapsa evidenta pentru esecul reformelor. Romania si Bulgaria au dat inapoi de cand au aderat in ianuarie la UE, si inca nu au existat decat plangeri blande din partea Bruxellului, care si-a pierdut puterea de la aderarea celor doua state.

Pietele de capital se acomodeaza la randul loreastern_europe5.jpg

Lectia pe care celelalte tari o pot invata de la trucurile financiare ale Ungariei este ca e posibil sa cheltuiesti nebuneste pentru a castiga alegerile, pentru a impune ulterior o perioada de austeritate.

Lucrurile se vor schimba atunci cand conditiile globale vor face din dezvoltare o intreprindere dificila. Politicienii vor trebui atunci sa se concentreze asupra resurselor reale ale competitivitatii: creierele, munca sustinuta si guvernarea curata.

Bloombiz

(Sursa: Rompres)Recesiunea din 1929