Oferta privind depozitele, care se doreste a deveni pe zi ce trece mult mai atractiva, nu reuseste sa atraga suficiente lichiditati cash necesare reluarii activitatii bancare prin creditare.Aceste lichiditati cash sunt utile in momentul in care optiunea de a consuma un credit se face pentru cash. In lipsa unor reglementari clare care sa gestioneze circuitul lichiditatilor scripturale in economie si care sa duca la o utilizare preponderenta a acestora, vom asista in continuare la dobanzi din ce in ce mai mari. Faptul ca in ultimul trimestru al anului trecut, in ciuda cresterilor de dobanda, nu s-a reusit atragerea economiilor in banci dovedeste continuitatea lipsei de incredere in sistemul bancar.
Disponibilizarea unei parti active a populatiei va duce destul de repede la cresterea ponderii celor care intarzie plata ratelor la banci sau a celor insolvabili. Ca o prima consecinta va fi cronicizarea nevoii de lichiditate cash in sistemul bancar, si ca atare perioada pana la dezghetarea creditarii se va lungi considerabil. In al doilea rand vom asista la doborarea de noi recorduri la dobanzile la depozite, totul petrecandu-se pe fondul cresterii ratei inflatiei.
Pe de alta parte, saptamana aceasta am asistat la atragerea de catre MFP a peste 2 miliarde de lei din piata pentru finantarea datoriei publice. Influenta acestei retrageri de lei ar fi trebuit sa aibe urmari pozitive asupra leului pe piata monetara, care sa duca cel putin la o stagnare a deprecierii, ceea ce nu s-a intamplat.
O posibila explicatie ar putea tine de datoriile pe termen scurt in euro ale bancilor comerciale, datorii care nu s-au diminuat consistent in ultimul timp, in conditiile in care liniile de finantare de la bancile straine au fost suspendate.
O interventie serioasa in piata a BNR-ului este posibila la un raport ron/ eur la care previziunile acestei institutii dau ca sustenabil un anumit curs; altfel rezervele bancii natioanle risca sa fie diminuate inutil.
O alta premisa se constituie din lipsa acuta de fonduri bugetare care se va inregistra in perioada urmatoare. In structura bugetului pe 2008 - care a fost un an cu crestere economica! -, cea mai mare pondere a ocupat-o taxa pe consum (TVA), urmata la un interval apreciabil de impozitul pe profitul persoanelor juridice.
Criza economica mondiala, care a redus semnificativ consumul prin stoparea creditarii (devenita astfel o afacere nerentabila), va duce la incetinirea motoarelor firmelor, si implicit a economiei romanesti; deci veniturile la bugetul de stat vor inregistra diminuari drastice, ceea ce ma face sa cred ca estimarea de 5% pentru deficitul bugetar al lui 2008 este un scor destul de bun. Totul va depinde de capacitatea noului guvern de a dimensiona in mod real cheltuielile bugetare pe 2009 astfel incat sa nu fie nevoie de prea mari imprumuturi.
Cursul actual de 4.1 ron/ eur induce deja o inflatie pe leu, care se traduce prin mariri de preturi. In conjunctura economica a Romaniei nu intrevad acum, cel putin pentru primul semestru al anului, evenimente care s-ar putea produce si care ar putea sa schimbe sau sa stopeze tendintele actuale.
Ca atare un curs de 4.5 ron/ eur ar putea constitui un prag sustenabil pentru un timp relativ scurt, dar subrezirea consumului si a speculei (care au fost fundamentul economiei si al cresterii economice) ar putea sa conduca spre noi praguri.
Daniel
Cazangiu, Comunitatea Bloombiz
