Anul agricol 2014: Exporturi record si probleme in zootehnie

Agricultura a fost si in anul 2014 unul dintre sectoarele cheie ale economiei nationale, care a adus nu numai productii record ci si incasari din exporturi de aproape 4 miliarde de euro doar in primele noua luni din an, iar aceste cifre creeaza premise optimiste pentru un al doilea an in care Romania va inchide pe excedent balanta comerciala cu produse agroalimentare.

Daca agricultorii din sectorul vegetal s-au putut lauda cu recolte bogate si cu randamente usor imbunatatite fata de 2013, fermierii au avut de 'patimit' in urma aparitiei 'bolii limbii albastre', intr-un an in care a fost stopat declinul din sectorul de bovine. Suspendarea exporturilor de animale vii in zona Orientului Mijlociu, in tari cu traditie pentru ovinele si bovinele romanesti, le-au adus crescatorilor de animale pagube de peste 200 de milioane de euro, transmite Agerpres.

Embargoul rusesc impus asupra produselor alimentare si agricole din Uniunea Europeana a afectat, indirect, sectorul carnii de porc din Romania, in conditiile in care preturile s-au prabusit cu peste 30% la producatori, iar piata romaneasca a simtit o parte din presiunea excedentului de produse alimentare 'made in UE", in mod special din tarile cu traditie in export catre Federatia Rusa.

Agricultura a fost in fruntea plutonului in 2014 si in privinta absorbtiei fondurilor europene, cu o rata de peste 80% pe zona dezvoltarii rurale si de aproape 90% pe plati directe.

Au ramas, insa, in stand-by proiecte importante, asteptate de piata si de agricultori, care raman obiective prioritare pentru autoritati si in anul 2015 si aici vorbim, cel putin, de infiintarea Camerelor Agricole si a Fondurilor mutuale pentru acoperirea pierderilor agricole si de ce nu, de o cota redusa de TVA la cateva alimente de baza.

Productii vegetale record, preturile cerealelor in cadere libera

Daca la inceputul anului atat autoritatile cat si agricultorii estimau 'pierderi irecuperabile' la grau si rapita de 15-20% din cauza caldurii si a secetei, precipitatiile au cazut la timp pentru culturile semanate in toamna, respectiv grau si rapita, si chiar au dat 'batai de cap' agricultorilor in timpul recoltatului.

"Ma bucur ca incheiem anul 2014 cu o productie foarte buna, desi eram sceptic cand am avut acele ploi cu inundatii. Cred ca, daca nu le aveam, anul acesta era poate cel mai bun an din istorie. Cu toate acestea, a fost mai bun ca 2013, iar in 2013, dupa multi ani, ne-am bucurat ca agricultura a salvat indicatorii economici. Anul acesta am avut productii foarte bune la rapita, adica cea mai buna productie din istoria Romaniei, de cand s-a introdus in productie, la grau am obtinut 7,5 milioane de tone fata de 7,3 milioane anul trecut, iar la floarea soarelui si porumb avem productii usor mai bune decat anul trecut, respectiv 2,1 milioane tone si 11,19 milioane tone. Este un rezultat foarte bun, mai ales ca este pentru prima data cand portul Constanta a fost declarat numarul 1 in Uniunea Europeana din punct de vedere al traficului cu cereale, ceea ce arata ca Romania este un jucator, nu numai in aceasta zona ci si pe piata europeana, chiar daca partenerii nostri sunt tarile arabe", a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, intr-un interviu acordat AGERPRES.

Pe fondul unor recolte bune de cereale in Europa, dar si in lume, preturile au coborat la praguri minime in lunile iulie, august si septembrie, porumbul inregistrand cel mai scazut pret din ultimii cinci ani. Prognozele privind cresterea productiei mondiale au atras si in cazul graului o cadere libera a pretului. Abia in aceste zile, cotatia bursiera a graului a atins cea mai ridicata valoare din luna mai, insa acest lucru s-a datorat ingrijorarilor ca livrarile din Rusia vor fi restrictionate.

La bursa de la Chicago, cotatia la graul cu livrare in luna martie a crescut cu 2,5%, pana la 6,65 dolari per bushel, dupa ce anterior a urcat pana la 6,77 dolari, cea mai ridicata valoare inregistrata din 20 mai. La bursa de la Paris, cotatia graului de panificatie cu livrare in luna martie a crescut cu aproape cinci procente, pana la 209,50 euro pe tona, cel mai ridicat nivel de dupa luna aprilie. Separat, cotatia porumbului cu livrare in luna martie a crescut cu 1,3% pana la 4,1375 dolari per bushel in timp ce cotatia pentru soia boabe a crescut cu 0,7% pana la 10,43 dolari per bushel.

Exporturi de produse agroalimentare de aproape 4 miliarde de euro la noua luni, topul dominat de grau si porumb

Exporturile de cereale au devenit in ultimii ani tot mai profitabile, graul si porumbul romanesc continuand sa fie printre cele mai cautate produse agricole pe piata externa. Numai in primele noua luni au fost adjudecate peste 5,5 milioane de tone de grau si porumb romanesc, cu 25% mai mult fata de cantitatile livrate cu un an urma.

Datele statistice arata ca Romania a exportat, in primele noua luni din acest an, produse agroalimentare de aproape patru miliarde de euro - un record al ultimilor 20 de ani - in timp ce excedentul comercial a depasit 349 de milioane de euro la finele lunii septembrie. "In perioada ianuarie - septembrie 2014, exporturile Romaniei de produse agroalimentare au fost in valoare totala de 3,902 miliarde de euro, in crestere cu 11,2% fata de aceeasi perioada din 2013, importurile inregistrand o usoara crestere cu 1,3% in perioada mentionata, pana la 3,553 miliarde de euro", potrivit Ministerului Agriculturii.

In acest context, si Uniunea Europeana este pe cale sa stabileasca un nou record in ceea ce priveste exporturile de grau, pentru al doilea sezon la rand, in conditiile in care cursul de schimb favorabil si problemele economice din Rusia ofera statelor membre UE sansa de a-si vinde la export cea mai mare recolta de grau din istorie. Volumul licentelor de export pentru grau moale eliberate pana acum pentru sezonul iulie 2014/iunie 2015 este deja peste nivelul inregistrat in sezonul 2013/2014, iar prognozele Comisiei Europene privind exporturile pentru intregul an arata ca acestea vor depasi usor recordul de 30 de milioane de tone inregistrat in ultimul sezon.

In ceea ce priveste exporturile de produse din carne si de animale vii, acestea au ramas si in 2014 doar pe hartie, desi Romania si China au semnat acorduri importante in ultimii doi ani, la nivel sanitar-veterinar, care permit pentru prima data o deschidere a pietei din China pentru produsele romanesti. In premiera chiar, la finele lunii octombrie, a avut loc, la Bucuresti, Forumul pentru Agricultura dintre China si Europa Centrala si de Est. Intalnirea nu s-a dorit a fi doar un forum politic, declarativ, ci si unul de business, cu un partener tot mai interesat de sectorul agricol al Romaniei.

"Republica Populara Chineza ocupa un loc prioritar in politica Romaniei de dezvoltare a relatiilor cu tarile din Asia, iar forumul de la Indagra a reprezentat un bun prilej de a discuta in mod direct cu agentii economici din cele doua tari, de a semna contracte sau de a initia alte contacte", a afirmat ministrul Agriculturii, la acest eveniment. Acesta a mentionat ca Romania a devenit din ce in ce mai vizibila pe piata chineza, iar companiile din aceasta tara sunt interesate sa investeasca in principal in sectorul agricol romanesc atat datorita avantajului din punct de vedere al afacerilor cat si statutului de tara membra a UE. Insa, in perioada acestui eveniment, doar un singur producator roman semnase un pre-contract de export de produse din carne de bovine, la masa rotunda 'business to business'.

"Boala limbii albastre", an dificil pentru fermieri

Aparitia 'bluetongue' pentru prima data pe teritoriul Romaniei a lovit exact in momentul in care zootehnia a inceput sa creasca, in sectorul de ovine, care a avut o crestere constanta in ultimii ani si cel de bovine, care nu a cunoscut o crestere decat in 2014.

"Anul 2014 a fost unul dificil, mai ales pentru sectorul zootehnic, pentru ca a pierdut capacitatea de a exporta animale vii in zona Orientului Mijlociu. Incepand cu luna mai, am avut primul caz confirmat de encefalopatie spongiforma bovina, care a anulat posibilitatile noastre de export cu tarile terte. Era un venit de care fermierii romani si, in special, crescatorii de bovine aveau nevoie. Erau exporturi, venituri la bugetul statului pe care noi le generam cu acest tip de activitati comerciale. Luna august aduce 'boala limbii albastre', care franeaza si mai mult capacitatile noastre de comert cu animale vii", a spus presedintele Pro Agro, Alex Jurconi, pentru AGERPRES.

Autoritatile afirma ca ramanem limitati la export si productie si vom mai avea de tras din cauza acestei boli si in anul 2015 si probabil si in 2016 pentru a eradica complet aceasta boala.

TVA 9% la paine, evaziune fiscala diminuata cu 300 de milioane de lei.

Bilantul unui an dupa reducerea TVA la paine a aratat ca puterea de cumparare a populatiei a crescut cu 136 de milioane de euro datorita scaderii pretului la paine si faina, iar numarul salariatilor inregistrati cu carte de munca s-a majorat cu 7.000 de persoane, potrivit Patronatului Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase (ROMPAN).

Conform estimarilor Ministerului Finantelor Publice/ MFP/ si Comisiei Nationale de Prognoza, dupa reducerea TVA de la 24% la 9%, evaziunea fiscala in domeniul painii s-a redus cu 300 de milioane lei in perioada septembrie 2013 - iunie 2014.

Toate aceste date pozitive anuntate de autoritati si patronatele din sector i-au determinat pe reprezentantii din industria carnii sa ceara scaderea TVA de la 24% la 5% intr-un domeniu cu un rulaj anual de peste 3,5 miliarde de euro si de unde statul pierde peste 450 de milioane de euro din cauza evaziunii fiscale. Romania se numara printre tarile cu cea mai mare TVA la carne din Europa.

Asociatiile profesionale din domeniul productiei si procesarii carnii, membre ale Federatiei Nationale Pro Agro, au initiat in aprilie 2014 o ampla campanie la nivel national, de reducere a TVA la carne si la produsele din carne, in care sunt implicati si consumatorii, iar pana in prezent peste 208.000 de romani au semnat petitia de reducere la 5% a TVA la carne si la preparatele din carne.

Nu au fost uitate in acest an nici produsele bio, care au primit o atentie speciala din partea autoritatilor pentru ca pot reprezenta, de fapt, brandul de tara al Romaniei, chiar daca exporturile din agricultura ecologica sunt formate inca in procente ridicate, de peste 80%, din materii prime.

"Avem peste 15.500 de operatori inscrisi in sistemul de agricultura ecologica si peste 320.000 de hectare de teren arabil certificat. Se pare ca am depasit un milion de hectare cu flora spontana, paduri pentru fructe de padure, pasuni si fanete. In ceea ce priveste consumul, se constata o crestere a cererii din partea consumatorilor romani de produse traditionale si ecologice, dar si o crestere a importurilor de astfel de produse. Desi noi avem materii prime, sectorul de procesare este la inceput, cu sortimente putine si nu foarte diversificate, dar cu mare potential de dezvoltare", considera presedintele Bio-Romania, Marian Cioceanu.

O cota redusa de TVA la alimentele bio ar insemna incasari mai mici cu circa 800.000 de euro, considera Bio-Romania, bani care cu siguranta vor fi compensati prin cresterea volumului alimentelor bio procesate si comercializate in Romania. Consumul de alimente bio prin reteaua de magazine nu a depasit 4-5 milioane de euro in anul 2013.

Tinta de 2,7 miliarde de euro in 2014 din fonduri europene in agricultura si in mediul rural din Romania. Obiectivul prioritar al anului 2014: fara dezangajari

Autoritatile afirma ca fondurile europene atrase pana in prezent din banii europeni au ajuns la aproape 2,5 miliarde de euro, iar anul se va incheia cu 2,7 miliarde de euro.

"Suntem in targetul pe care ni l-am propus. Obiectivul prioritar a fost in fiecare an sa nu dezangajam fonduri. Nici in 2012 si nici in 2013 nu am dezangajat fonduri europene. Ceea ce bucura foarte tare este ca din componenta aceasta de 2,7 miliarde de euro avem poate cea mai mare suma platita, de cand suntem stat membru al UE, pentru zona de investitii, prin PNDR. Pana acum, cele mai mari fonduri mergeau pe platile directe pe suprafata, pe pilonul I, si cred ca asa era normal, dar anul acesta avem o suma record, respectiv 1,1 miliarde de euro pe investitii si ajungem la 1,3 miliarde de euro pana la sfarsitul anului", a afirmat seful de al Agricultura.

Din pacate, pe Programul Operational de Pescuit, unde sumele alocate au fost de 30 ori mai mici, vor fi dezangajari de fonduri si in 2014, la fel ca in 2013.

Romania risca sa piarda in acest an in jur de 15 milioane de euro din fondurile europene alocate prin Programul Operational de Pescuit (POP) 2007-2013 din cauza lipsei asigurarii cofinantarii proiectelor de catre beneficiarii privati, a declarat pentru AGERPRES Ciceronis Cumpanasoiu, directorul general al Autoritatii de Management pentru POP din cadrul Ministerului Agriculturii.

Produse traditionale mai putine, dar de calitate

Anul 2014 a adus producatorilor din sectorul produselor traditionale noi reguli pentru atestare, care a redus de 15 de ori numarul produselor inregistrate pana in acest moment, de la 4.500 anul trecut la numai 300 in prezent, iar demersurile pentru obtinerea protectiei europene in cazul unor produse similare au avansat cu Salamul de Sibiu si Branza de Ibanesti, de unde se asteapta recunoasterea in februarie.

De asemenea, acest an a adus in prim plan si noutatile din industria de morarit si panificatie care a venit cu o oferta de produse traditionale, realizate insa pe baza unor retete consacrate, mai vechi de 30 de ani. Exemplul lor este urmat si de unitati din industria carnii si din cea a lactatelor, datorita unei cerinte, tot mai evidente, venite din partea consumatorilor, care si-au schimbat gusturile si cauta produse de calitate, iar in prezent exista deja 12 produse alimentare cu retete consacrate si alte 12 in analiza.