Romania va exporta carne de rapane in Coreea

Carnea de moluste Rapana Venosa - specie care se dezvolta in Marea Neagra de circa 50 de ani - ajunge cu succes pe piata coreeana datorita unor intreprinzatori romani din localitatea 23 August, judetul Constanta, care au decis in anul 2012 sa investeasca intr-o fabrica de procesare moluste, unica de acest fel din Romania.

Cu o investitie initiala de 450.000 de euro din fonduri proprii pentru constructia fabricii si in baza unui proiect de peste 5,18 milioane de lei, finantat in proportie de 60% din fondurile europene pentru pescuit, in vederea dotarii cu echipamente specifice liniilor de procesare, unitatea a reusit anul trecut sa proceseze 307 tone de materie prima si alte 165 de tone in acest an. Peste 99% din productia de carne de rapana, adica 120 de tone, a fost exportata anul trecut in Coreea de Sud la un pret ferm, stabilit prin contract, in medie, de 6,5 dolari pe kilogram. In cel de-al doilea an de procesare, adica in 2014, care inca nu este finalizat, au fost exportate 46 de tone de produs finit, potrivit Agerpres.

"Am facut aceasta fabrica pentru ca exista o cerere de carne de rapana foarte mare din partea coreenilor si japonezilor. Practic, nu putem acoperi intreaga cerere a acestora. Constructia fabricii a durat sase luni si a fost realizata numai din fonduri proprii prin asociere cu un partener englez, dar si din credite bancare. Nu am accesat fonduri europene pentru constructie intrucat, daca am fi asteptat toata procedura de achizitie, ar fi insemnat sa nu putem demara activitatea odata cu inceperea sezonului in anul 2013. Echiparea fabricii s-a facut insa si cu finantare prin Programul Operational pentru Pescuit pe un proiect in valoare totala de 5,18 milioane de lei si o valoare eligibila de 4,19 milioane de lei, din care finantarea nerambursabila este de 2,5 milioane lei", afirma Alina Constantinescu, director executiv si actionar, alaturi de sot, in societatea constanteana.

Unitatea de procesare moluste are o suprafata de 777 de mp si o capacitate de prelucrare de 5 tone la opt ore, insa in perioada de varf, respectiv lunile iulie-septembrie, poate prelucra si 15 tone, in 24 de ore. Fabrica este dotata cu un depozit de materie prima, cu o capacitate de 20 de tone, un tunel de congelare rapida (-35 grade Celsius) pentru 3 tone la 3 ore, un depozit de produs finit (-18 grade Celsius) cu capacitate de 25 de tone si un depozit de deseuri (0 - 4 grade Celsius) de 5 tone.

Intentia antreprenorilor romani prin constructia acestei fabrici de procesare a fost de a sustine pescuitul autohton din Marea Neagra, de a creste valoarea adaugata la produsele pescaresti, precum si de a contribui la formarea pietei interne pentru consumul de rapana si de alte moluste prin aprovizionarea cu produse autohtone "Made in Romania".

Din procesarea rapanei ca materia prima rezulta practic doua produse, respectiv carnea din rapana mare si carnea cu cochilie pentru rapana mica. Un al doilea produs procesat in fabrica, dar in afara sezonului pentru rapana, este scoica dantelata alba, denumita popular Scapharca. Sezonul incepe practic in luna iunie si tine pana in noiembrie, insa lunile de varf sunt iulie, august si septembrie.

"In 2010, cand am inceput sa colectam rapana, am lucrat in parteneriat cu fabricile de la Jurilovca pentru procesare, iar din 2013, cand am inceput aici am avut avantajul ca este foarte aproape de punctele de colectare. De asemenea, un alt avantaj a fost acela ca rapana nu a mai fost inclusa in perioade de prohibitie si acum poate fi recoltata tot timpul anului. Insa, cel mai important lucru a fost faptul ca s-a permis de anul trecut colectarea cu vaporul dotat cu traul pentru moluste, nu doar colectare cu scafandri, asa cum am facut la inceput, ceea ce ne permite sa colectam o cantitate de materie prima mult mai mare", spune Constantinescu.

Vanzarea carnii pe piata externa, promovarea consumului pe piata interna

Intrucat numai 1% din productia de carne de rapana merge catre piata locala, reprezentantii societatii incearca sa promoveze acest produs in restaurantele din centrul istoric al Bucurestiului sau in cele coreene. Pe partea de export, un singur partener, din Coreea de Sud, sustine cu succes afacerile singurei fabrici de procesare rapane din Romania. Preturile de vanzare variaza in functie de sezon, mai mic in perioada verii, dar in crestere iarna si primavara.

"Carnea de rapana cu cochilie merge la export cu un pret de 1,5 dolari pe kilogram, dar poate ajunge la 6,5 dolari kilogramul doar carnea. Pe piata interna se gaseste carne de rapana la supermarketuri, din import, la preturi de 70 de lei/kilogram. Noi am preferat sa avem un contract ferm, sa avem un singur cumparator care ne ia toata cantitatea, decat sa stocam si sa vindem cu un pret stabilit la licitatie pe piata mondiala. Noi, singura fabrica de procesare a rapanelor din Romania, am ales sa mergem cu preturi mai mici decat cele cu care vand bulgarii, dar sa avem o comanda ferma cu un client serios, acelasi din 2010", mentioneaza administratorul societatii.

Desi cochiliile molustelor se pot folosi cu succes in hrana animalelor, deoarece contin carbonat de calciu, dar si in constructii, deocamdata in Romania nu exista nicio firma care sa proceseze aceste cochilii ramase dupa procesarea rapanelor, ele fiind preluate de o firma de deseuri.

Proiectele de viitor legate tot de colectarea si procesarea molustelor

Proiectele viitoare ale societatii urmaresc achizitionarea unui vapor dotat cu trauler pentru moluste daca cheltuiala va fi eligibila pe noul program de pescuit, dar si extinderea spatiului de depozitare in vederea prelungirii perioadei de procesare.

"Am solicitat autoritatilor sa verifice daca putem inlocui pe acest proiect o linie de procesare midii, foarte scumpa, de circa 300.000 de euro, care se produce numai in afara tarii, cu un vapor dotat cu traul pentru moluste, cu o valoare aproximativ egala de 250.000 de euro, echipat complet si adus la Tulcea, mai ales ca numai de anul trecut s-a permis traularea cu aceste utilaje. Vrem sa nu mai depindem de vapoarele existente, care, daca au de ales intre a pescui peste si a pescui moluste, prefera pestele, pentru ca il vand in mod direct. (...) Nu stim daca se va permite in viitor traularea si pentru scoica dantelata alba, pentru ca nu se stie ce impact are asupra mediului", adauga reprezentantul unitatii de procesare.

In opinia specialistilor, Romania mai are inca rezerva de rapana in Marea Neagra pentru ca nu s-a permis traularea, "nu s-a ras fundul marii", pana anul trecut acest lucru realizandu-se doar cu scafandrii. Sunt diferite insa parerile cercetatorilor marini si cele ale producatorilor, ale celor care vor sa dezvolte un astfel de business vizavi de aceste subiect. La nivel european, insa, se discuta de doi ani despre introducerea unei cote la rapana, la fel ca la peste si la calcan.

Ce este Rapana Venosa

Specia Rapana Venosa a venit in Marea Neagra din Marea Japoniei si a Chinei de Sud, in urma cu 50 de ani si o lunga perioada de timp s-a considerat ca este un dezastru patrunderea ei in Marea Neagra, pentru ca hrana principala era constituita scoici, cunoscute drept midii. Specialistii afirma ca nu se stie exact daca populatia de midii a fost afectata, in conditiile in care nici acestea nu sunt exploatate, iar in prezent au aparut si primii embrioni pentru cresterea artificiala a midiilor.

Rapana Venosa este o specie cu fertilitate ridicata, in medie, o femela depune 150-200 oua/saptamana, timp de 11-15 saptamani si are o mare capacitate de adaptare fata de salinitate si o mare toleranta fata de apele poluate. Este unul dintre cei mai activi pradatori dintre speciile bentale pontice. Singurul dusman natural este Steaua-de-Mare.

Rapana a reusit sa dezvolte populatii extrem de numeroase, a caror biomasa totala a atins valori de mii de tone. Cei care au inceput sa o exploateze primii din bazinul Marii Negre au fost turcii, iar ulterior bulgarii, care au deja o experienta de 20 de ani in procesarea rapanei.

Daca in urma cu 4-5 ani, in statisticile din Romania nu exista productie de rapana, anul trecut a fost raportata in jur de 1.300 de tone. Paradoxal, prima folosinta a rapanei in Romania a fost cea artizanala, din cochilie, nicidecum pentru consum, ca aliment.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a organizat, in perioada 15-18 octombrie 2014, o vizita la beneficiari ai proiectelor finantate din Programul Operational pentru Pescuit (POP) 2007-2014 din judetele Calarasi, Tulcea si Constanta, acestea fiind identificate ca exemple de buna practica.