Presa straina: Protestele impotriva gazelor de sist in Europa sunt platite de Gazprom

Revolutia gazelor de sist in Europa ar putea sa nu fie atat de rapida si productiva ca in SUA, din cauza opozitiei ferme din partea companiei de gaze naturale din Rusia, Gazprom, releva EUObserver.

Primul mare camp de lupta european pentru gazele naturale va fi, se pare, Europa de Est, unde perspectiva securitatii energetice a Rusiei reprezinta o mare problema. De asemenea, se pot gasi indicii ale "razboiului rece" in abordarea adoptata de companiile americane din domeniul petrolului si gazelor si de catre guvernul SUA.

Americanii au tendinta sa profite la maximum de pe urma revolutiei proprii a gazelor de sist si de independenta energetica rezultata din aceasta. In acelasi timp, ei cred ca gazele naturale constituie o problema geopolitica.

Un analist de la Alianta americana pentru gazele naturale (ANGA), care reuneste grupurile de lobby ce reprezinta 26 de companii nord-americane din acest domeniu, a declarat pentru EUObserver ca Rusia finanteaza in prezent organizatiile de mediu care se opun exploatarii gazelor de sist.

La polul opus, SUA incurajeaza tarile europene sa treaca la exploatarea acestora. Cele mai multe dintre marile companii de petrol si gaze sunt americane, cum ar fi Chevron, care prospecteaza mai mult de 3 milioane de acri de teren in Polonia si Romania cu privire la potentialul de productie de gaze naturale.

Gazele de sist afecteaza influenta de care se bucura Gazprom

In al doilea rand, fiecare kilowatt de gaze naturale europene reduce dependenta de gigantul energetic rus Gazprom, mai scrie publicatia mentionata.

Potrivit lui John R. Lyman, directorul pentru politici energetice si de mediu, la Atlantic Council, in prezent cel mai bine pregatite pentru extractia gazelor de sist in randul tarilor europene sunt Polonia si Romania. De asemenea, se asteapta ca Lituania sa faca din gazele de sist o tema centrala in timpul presedintiei sale a Consiliului UE, din a doua jumatate a acestui an.

Guvernul lituanian considera ca rezervele sale de gaze de sist ar putea depasi de 10 ori cele 3,3 miliarde de metri cubi de gaze importate in 2012 din Rusia.

In acelasi timp, cei care se asteapta la o revolutie a gazelor de sist in Europa in stil american ar putea sa fie dezamagiti: doar pentru prospectiuni geologice este necesar sa fie ridicate mii de sonde, proces care s-ar putea intinde pe durata a cel putin cinci ani sau chiar poate si mai mult in unele tari.

In raportul sau, Atlantic Council subliniaza ca "in timp ce gazele neconventionale ar putea probabil sa creasca securitatea energetica, pe termen lung, in unele tari, in special in Europa de Est, Uniunea Europeana pe ansamblu nu va simti ce au dat resursele suplimentare de gaze in Statele Unite', scrie EUObserver.

"SUA investesc deja de 15 ani in gazele de sist, aici nu se poate apasa doar pe comutator", spune John R. Lyman.

"Dezbaterea europeana cu privire la gazele de sist, in special cu privire la avantajele si dezavantajele fracturarii hidraulice ia in prezent amploare. Dar nimeni nu ar trebui sa fie surprins ca in lumea de dupa razboiul rece, un rol important in dezbatere il joaca geografia", mai scrie publicatia preluata de Rbc.