Sterling: Avem drept de exploatare din "92, Tariceanu nu ne-a favorizat

Compania canadiana Sterling Resources arata ca dreptul de exploatare a perimetrelor Midia si Pelican din Marea Neagra este prevazut in contractul initial din 1992, iar Guvernul Tariceanu nu i-a oferit niciun drept suplimentar.

"Acordul initial, semnat in 1992, care a fost facut public ieri (marti - n.r.), evidentiaza foarte clar ca actul aditional 11 a fost necesar si nu a conferit Sterling niciun drept suplimentar", a declarat, intr-un comunicat, reprezentantul Sterling in Romania, Stephen Birrell.

Contractul din 1992, dintre compania de stat Rompetrol si cele doua firme straine, Enterprise Oil si Canadianoxy, prevede, la articolul 3.1.1, ca acordul este unul de "explorare, dezvoltare si impartire a productiei".

Acordul a fost preluat ulterior de firma Paladin, de la care a ajuns, in 1997, la Sterling Resources. In 1993, Rompetrol a fost privatizata, iar locul companiei in acordul cu Sterling a fost luat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM).

 

Guvernul Tariceanu a fost acuzat ca a acordat companiei Sterling dreptul de a exploata cele doua perimetre din Marea Neagra, desi contractul initial prevedea doar explorarea si impartirea productiei. Legea petrolului a fost modificata in octombrie 2007 prin ordonanta de urgenta.

Presedintele Comisiei de industrii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu, cel mai vehement acuzator al guvernului Tariceanu in legatura cu compania Sterling, a afirmat ca actul normativ permite transformarea unui contract de explorare intr-unul de concesiune si plata doar a unor redevente.

Ordonanta de Urgenta a fost depusa la Senat in 9 octombrie 2007 si aprobata in 27 noiembrie 2007, iar la Camera Deputatilor a ajuns in 10 decembrie 2007. In 5 mai 2008, actul normativ a primit raport de respingere in comisia de industrii a Camerei. In 13 mai a fost dezbatut in plenul Camerei si retrimis Comisiei de industrii.

"Dupa cum prevede contractul initial, titularul acordului petrolier a beneficiat de drepturile de exploatare si productie inca din anul 1992. Articolele 1.1.33, 3.1.1, 7.3 si 9.1.1 ale contractului initial sunt doar patru prevederi de referinta care dovedesc faptul ca dreptul de exploatare a existat inca din anul 1992. Acesta este un drept preexistent si nu a fost acordat prin Actul aditional 11 semnat in anul 2007 si aprobat de Guvern in 2008, dupa cum s-a afirmat de catre cei care au lansat aceste acuzatii", a spus Birrell.

De asemenea, Guvernul Tariceanu a mai fost acuzat ca a cedat Sterling resursele de petrol si gaze din cele doua perimetre chiar inainte de a fi cunoscuta decizia de la Haga in disputa dintre Romania si Ucraina privind delimitarea platoului continental al Marii Negre. Curtea Internationala de Justitie a decis, la 3 februarie, ca Romaniei ii revine 79,34% din teritoriul disputat. 

Birrell arata ca prevederile referitoare la partea din productie a statului roman difera in cazul titeiului brut si al gazelor naturale. Statul urma sa primeasca 45% din productia de titei, iar in cazul gazelor naturale trebuie sa negocieze cu compania.

"Articolul 13.1.3 din contractul initial semnat in 1992 dispune in mod clar ca partile vor negocia conditii separate privind gazele naturale. Aceste conditii au fost stabilite prin Actul aditional 1 din 1997. Articolul 13.1.6 din actul aditional 1 prevede ca procentul ce revine statului roman urmeaza a fi stabilit in functie de un factor R. Acest factor R se refera la factorul de redeventa, fapt care dovedeste ca impartirea gazelor naturale urma sa se bazeze pe principiul redeventei", a adaugat Birrell.

Sterling va plati trimestrial statului roman o redeventa petroliera cuprinsa intre 3,5% si 13,5% din valoarea productiei brute de titei si gaze, in functie de volumul productiei trimestriale, calculata pe baza preturilor de referinta stabilite de autoritatea competenta, conform Legii Petrolului.

"Daca cineva ar totaliza cheltuielile de la bugetul de stat in cazul in care statul ar fi participat la impartirea productiei, este foarte clar ca statul roman ar fi avut mai putine beneficii decat in prezent", a spus Birrell.

El a aratat ca statul ar urma sa primeasca intre 50% si 65% din profituri, in timp ce titularului acordului petrolier i-ar reveni intre 35% si 40% din profit.

"Acordul petrolier initial clarifica si necesitatea actului aditional 11. Speram ca toate partile interesate vor analiza cu atentie aceste documente care sunt publice si nu vor mai face acuzatii false. Suntem hotarati sa facem investitiile necesare pentru derularea proiectelor noastre din Romania, atat on-shore, cat si off-shore, si dorim sa ne indeplinim obligatiile contractuale cat mai curand cu putinta", a adaugat Birrell.