Ce s-ar intampla cu economia romaneasca daca maine ar veni o noua criza?

Cresterea economica semnificativa din ultimii ani nu se vede, din pacate, in sectoarele industriei grele, acolo unde criza inca isi mai face simtita prezenta, desi potentialul este semnificativ, se arata intr-o analiza realizata de KeysFin.

In timp ce consumul creste cu viteze ametitoare, pe fondul importurilor masive si majorarilor salariale, industria metalurgica, altadata una dintre ramurile cheie ale economiei, reuseste cu greu sa isi faca rost de comenzi.

Expertii de la KeysFin avertizeaza ca dezvoltarea Romaniei urmeaza o tendinta plina de provocari si ca, in absenta unor masuri pentru stimularea sectorului productiv, economia risca sa se transforme intr-un gigant cu picioarele de lut.

"Ce s-ar intampla cu economia romaneasca daca maine ar veni o noua criza? Daca bancile ar intra in blocaj, daca fluxurile financiare s-ar opri, iar consumul, cel care asigura 80% din avansul economic, ar ingheta la fel ca in 2009?", se intreaba analisii de la KeysFin, estimand ca efectele negative ar fi cu mult mai puternice.

Aceasta mai cu seama ca mare parte din industrie reuseste cu greu sa faca fata provocarilor economice.

Cum investitiile publice in acest an sunt aproape egale cu zero, iar cele straine se afla la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, pentru industrie 2017 este inca un an de supravietuire, se mai arata in studiu. Industria chimica, cea prelucratoare, metalurgia - sunt cateva dintre domeniile care, in ciuda potentialului semnificativ, inregistreaza in continuare rezultate sub asteptari.

Cifra de afaceri din industria metalurgica a atins, in 2016, cel mai scazut nivel din ultimii 4 ani, de 33,5 miliarde lei, in conditiile in care comertul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. Spre comparatie, in 2013, afacerile din metalurgie depaseau 34 miliarde de lei, iar comertul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei.

Scaderea afacerilor din acest sector trebuie pusa in legatura directa cu disparitia a peste 100 de companii din piata in ultimii 3 ani si cu scaderea numarului de angajati de specialitate cu aproape 1.000 in intervalul 2013-2016.

In 2014, in economia romaneasca activau 7.694 de firme in industria metalurgica, dintre care 948 in sectorul de comert specific, in timp ce, doi ani mai tarziu, statisticile Ministerului Finantelor si Registrului Comertului marcau existenta a 7.592 de firme dintre care 798 in sectorul de comert.

Statistica arata totodata ca, daca in 2013 sectorul metalurgic angaja 6.287 de salariati, in 2016 se mai regaseau numai 5.400 angajati.

Cum s-a ajuns in aceasta situatie, in conditiile in care economia creste de la an la an?

"Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evolutiei economiei reale. Scaderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucatori din domeniu, care detin sau au avut unitati in Romania, absenta unei cereri sustinute de pe piata locala si, nu in ultimul rand, importurile, a facut ca acest domeniu sa isi reduca semnificativ activitatea. Iar scaderea semnificativa a proiectelor de infrastructura publice si cresterea preturilor materiilor prime s-au adaugat acestui cumul de provocari. Daca in anii 2000 metalurgia, de la aluminiul primar si aliajele de aluminiu la laminatele finite pline din otel la cald, tevile din otel, tablele si benzile din otel laminate la rece, sarmele zincate si electrozi de sudura, marca cresteri de productie de peste 10%, criza din intervalul 2009 - 2013 a dus la inchiderea definitiva a multor combinate. Iar rezultatele se vad si astazi', spun analistii de la KeysFin.

Industria metalurgica se afla, de ani de zile, in mainile investitoriilor straini. Arcelor Mittal Galati este, in continuare, cel mai important jucator din piata, avand cea mai mare cifra de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul galatean a raportat in 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei.

In topul firmelor urmeaza Alro (2,14 miliarde lei), Silcotub SA (1,23 miliarde lei), TMK-Artrom SA (761,9 milioane lei) si Alum (556 milioane lei). Topul este completat, in ordinea cifrei de afaceri, de ArcelorMittal Hunedoara, Bamesa Otel, TMK - Resita si Faist Mekatronic.

Situatia dificila din acest sector este reliefata si de statistica insolventelor. Potrivit datelor KeysFin, in ultimii trei ani luati in calcul in statistica (2014-2016), 1.258 de firme si-au declarat insolventa, in conditiile in care drumul banilor in industrie a continuat sa fie unul plin de provocari.

Durata medie de incasare in comertul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, in crestere puternica fata de 2014 (88 zile), in timp ce durata medie de plata se situa la nivelul de 145 zile (fata de 141 in 2014).

In sectorul productiei metalurgice, platile se faceau, anul trecut, in medie la 187 de zile, iar incasarile la 93 de zile, cifre mai bune decat intervalul de referinta.

"Lipsa de lichiditate din piata, alaturi de modul de finantare bazat prea mult pe creditul furnizor, influenteaza evolutia business-ului din acest sector', spun analistii.

Potrivit acestora, in conditiile in care principalii jucatori din piata, firmele straine, si-au redus semnificativ investitiile in Romania preferand alte destinatii strategice, sansa dezvoltarii industriei sta in reinnodarea lanturilor economice din trecut, iar un rol major in acest demers trebuie sa-l joace investitiile statului, care sa permita functionarea si dezvoltarea companiilor romanesti.

"In conditiile in care sectorul privat este grevat de blocajul financiar si oferta neperformanta de creditare, metalurgia romaneasca are nevoie de un program sustinut de programe investitionale si facilitati fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situatie similara cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu in care Romania oferea, in trecut, plus valoare, iar in prezent este la mana importurilor", au mai aratat analistii de la KeysFin.