Romania, codasa Europei la salariul minim. Cum ar putea productivitatea sa sustina cresterea?

Romania ocupa in prezent ultimul loc din Europa cu privire la nivelul salariului minim, dupa ce acesta a fost marit in Bulgaria cu 7%, incepand cu 1 ianuarie 2013. In functie de cursul euro, Romania se afla acum la egalitate sau dupa Bulgaria.

Desi guvernul a avizat cresterea salariului minim in doua etape, astfel incat salariul sa ajunga la 800 de lei de la 1 iulie, analistii atrag atentia ca masura nu va avea efectul dorit daca nu va fi corelata cu o crestere a productivitatii.

Guvernul a avizat pachetul de masuri fiscale: Noi taxe pentru companii si cresterea salariului minim

Cu toate ca exista perspective conform carora salariul minim ar trebui considerat o masura sociala, tara noastra ar trebui sa urmeze insa ideea productivitatii, afirma analistul economic Mircea Cosea pentru Business24, tinand cont de faptul ca "Romania are mari pierderi de productivitate, desi ea a crescut foarte lent in ultimii ani".

Astfel, conform statisticilor Eurostat, dupa ce productivitatea Romaniei a scazut in 2009 si 2010 cu 4,7% si respectiv cu 0,9%, ea a inceput sa isi revina, dar intr-o masura redusa. In 2011 ea a crescut cu 2,9%, pe cand pentru 2012 se prognozeaza practic o stagnare, cu o crestere de doar 0,3%, iar in 2013 se asteapta o evolutie pozitiva de 1%.

In aceste conditii, productivitatea Romaniei, calculata la numarul de salariati, s-a plasat sub pragul de 50% fata de media Uniunii Europene, iar daca se calculeaza in raport cu numarul de ore lucrate, tara noastra sta chiar mai prost, cu o productivitate de doar 43,1% in comparatie cu media UE.

Solutii posibile

Pentru o crestere a productivitatii ar fi necesar ca Romania sa investeasca in tehnologie si modernizarea proceselor de productie, precum si in cresterea calificarii personalului, spune Cosea.

Aceste masuri insa "deocamdata nu se pot lua din cauza lipsei de capital", arata acesta, mai ales ca "sfera productiei materiale, care este in majoritate privata a fost foarte mult afectata de masurile economice din ultimii patru ani".

In plus, tara noastra a pierdut o parte importanta din forta de munca foarte calificata prin migratie, dar si pensionare, in special in cazul muncitorilor, prin desfiintarea scolilor profesionale.

Mircea Cosea observa totusi ca marirea salariului minim pe economie din Romania trebuie corelata cu "o ieftinire a impozitarii muncii", pentru a avea cu adevarat efect. In caz contrar, firmele mici nu vor mai putea plati noul standard al salariului minim.

Productivitatea ramane insa un element cheie, iar pentru stimularea acesteia, Romania va depinde in perioada urmatoare de banii proveniti din fondurile europene, in special in ceea ce priveste calificarea resurselor umane, arata analistul economic.

Lipsa banilor din alte surse se leaga si de faptul ca o crestere a nivelului de colectare la buget se poate face doar treptat, printr-un proces de educatie al contribuabilor, si nu doar prin coercitie, explica Mircea Cosea.

Stimularea productivitatii din perspectiva mediului privat

Educatia este importanta si pentru cresterea productivitatii muncii, considera reprezentantii mediului privat. Astfel, nivelul scazut al productivitatii este influentat atat de cultura si mentalitatea locala, dar si de cultura organizationala a companiilor, pentru care firmele inca nu depun suficient efort pentru a o intelege.

"Preocuparea explicita fata de cultura organizationala creste atat productivitatea, cat si performanta", crede Iuliana Stan, Business Manager la Human Synergetics, care mentioneaza totusi si ca acest proces e de lunga durata, "minim doi ani la nivel de organizatie, iar la nivel de societate poate dura chiar si 15 - 20 de ani".

Si Vlad Dutescu, Managing Partner in cadrul Sandler Training, indica mentalitatea si cultura organizationala drept factori cheie care influenteaza productivitatea muncii in Romania.

Dar acesta subliniaza si rolul guvernului in sustinerea mediului privat din Romania, tinand cont ca ultimul este motorul eficientiei economice.

Astfel, el considera ca este important ca statul sa sustina micile intreprinderi, precum si sa stimuleze initiativele private, cu precadere in domenii in care "am putea produce mult mai bine, am putea excela, daca ar exista o sustinere si un focus", asa cum sunt IT-ul, turismul sau agricultura.

De asemenea, se resimte nevoia unui sprijin mai mare acordat tinerilor pentru deschiderea unei afaceri si sustinerii sectorului privat prin facilitati fiscale, precum si o absorbtie mai buna a fondurilor europene, a precizat Dutescu.