Apicultorii: "nu merita sa cerem subventii. Se alearga prea mult dupa hartii"

Apicultorii sunt nemultumiti de sprijinul financiar primit de la stat, acestia acuzand procesul birocratic de obtinere a subventiilor, precum si intarzierile cu care intra in posesia subventiilor in cazul in care opteaza pentru acestea si primesc aprobarile.

"Este nesemnificativ ajutorul pe care noi, producatorii individuali, il primim de la stat. Nu merita sa cerem subventii. Se alearga prea mult dupa hartii. Un singur an am incercat sa obtin subventii si de atunci nu mi-a mai trebuit", a declarat, pentru NewsIn, producatorul individual de miere din Bucuresti, cu stupii amplasati la Dridu (judetul Ialomita), Mariana Pitis.

Opinia acesteia este impartasita si de apicultorul bucurestean Ion Bondariu, care are stupii in Dobrogea, refuzul acestuia de a opta pentru subventii fiind determinat de lipsa de seriozitate la efectuarea platilor din partea statului.

"Nu vreau subventii de la stat, pentru ca statul este cel mai neserios partener", a precizat Bondariu. Timisoreanul Spasa Stoianov spune ca desi desi nu colaboreaza cu statul, are colegi multumiti de subventia primita.

"Eu nu am treaba cu statul, pentru ca eu imi vand singur mierea, la expozitii, targuri si in piata, si colaborez cu magazine serioase, care platesc la timp, nu o dau la angro. Am insa colegi care sunt multumiti cu banii pe care-i primesc de la stat, adica doi lei pentru primele 10 kilograme produse de un stup. Daca stupul produce mai mult, restul nu mai este subventionat", a declarat Stoianov.

Conform celor trei producatori individuali de miere, care isi comercializeaza produsele numai pe piata interna, afacerea cu miere este profitabila, in ciuda crizei economico-financiare. Totodata, doi dintre acestia au declarat ca au inregistrat productii record in 2009, iar al treilea ca i s-a diminuat productia cu 50% fata de 2008.

"Anul acesta am avut o productie mai buna decat in ultimii doi-trei ani ani, mai mare cu aproximativ 40-50%, la sase tone de miere. Pretul mierii a ramas neschimbat, de doi-trei ani, iar, de exemplu, la mierea de salcam este acelasi chiar de cinci-sase ani.

Afacerea este profitabila, pentru ca noua nu ni se strica produsele, nu sunt alterabile si sunt la fel de bune si dupa cateva zile daca nu le vindem repede", a precizat Soianov. Si in cazul Marianei Pitis, productia de miere a fost in crestere, chiar cu 70-80% fata de 2008, la cea de salcam.

"Daca in 2008 am avut o productie de 1,5 tone de miere, anul acesta estimam o productie totala de 2,5 tone. A fost un an bun, chiar daca nu am avut crestere pe toate categoriile de miere pentru ca ploile si-au spus cuvantul.

Am fost salvati de productia de miere de salcam, care a fost chiar cu 70-80% mai mare fata de anul trecut. Eu imi vand marfa numai in Bucuresti, dar mi-as dori sa pot participa la targu si expozitii in Brasov si Sibiu.

Puse una peste alta, la final de an suntem pe profit", a precizat Mariana Pitis. Fata de ceilalti doi producatori, apricultorului Ion Bondariu in acest an productia i-a scazut la jumatate, dar, chiar si asa, tot este pe profit.

"Acest an este o productie mediocra, in scadere cu 50%, de la patru la doua tone, din cauza secetei din timpul recoltei la floarea sorelui si tei dar si a introducerii culturilor de plante modificate genetic, care autopolenizeaza.

Am fost salvati de salcam si, chiar daca preturile la miere sunt inghetate de doi-trei ani, suntem totusi pe profit. Toti apicultorii sunt pe profit, pentru ca altfel, oricat de mare le-ar fi pasiunea, nu ar mai face o afacere", a conchis Bondariu.

Conform lui Bondariu si Stoianov, cumparatorii au inceput sa caute sortimentele de miere rara: mierea selectionata, mierea de munte, mierea de mana. Companiile care activeaza in domeniul apicol, precum si producatorii individuali s-au reunit, in perioada 2-4 octombrie, in cadrul Targului de Miere, ce are loc in Incinta Institutului Apicol din Bucuresti.