Ce lupte s-au dat in spatele usilor inchise pentru infiintarea Camerelor Agricole

Guvernul a aprobat prin ordonanta guvernamentala infiintarea Camerelor Agricole, proiect ce a fost tergiversat mai multi ani fie din lipsa fondurilor, fie de teama politizarii acestei masuri menite sa ajute fermierii.

Prima data despre infiintarea unor astfel de Camerelor Agricole a vorbit Dacian Ciolos pe vremea cand era consilier al ministrului Flutur, inspirandu-se din modelul francez. Un alt sustinator "feroce" al acestei masuri, fost director de cabinet a lui Ciolos, Adrian Radulescu a continuat proiectul in perioada in care conducea Comisia pentru Agricultura din Camera Deputatilor.

Romania trebuia sa aiba Camere Agricole inca din 2010, insa legea privind infiintarea acestora a fost supusa de foarte multe ori dezbaterilor si modificarilor. Se punea problema politizarii acestei masuri si faptul ca fondurile ajungeau tot pe mana "politicului" si nu in sprijinul agricultorilor. In plus, erau nenumarate discutii cu privire la bugetul foarte mare necesar pentru infiintarea acestor Camere Agricole.

Totusi, in 2013 cand Dacian Ciolos este Comisar European, iar Adrian Radulescu consilier prezidential, Guvernul a gasit rezolvarea pentru toate problemele si a aprobat prin ordonanta de urgenta modificarea a doua legi din 2010 care vizeaza infiintarea acestor organisme.

Ministrul Daniel Constantin a declarat ca pana in luna octombrie Camerele Agricole vor deveni functionale.

Aceste organisme teritoriale vor oferi asistenta tehnica si consiliere producatorilor agricoli in vederea absorbtiei fondurilor europene, vor organiza activitati de popularizare si vor oferi asistenta tehnica de specialitate prin infiintarea de loturi demonstrative, demonstratii practice, targuri, expozitii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri si mese rotunde.

In plus, vor asigura asistenta tehnica de specialitate, economica si manageriala a persoanelor care desfasoara activitati in domeniile agricole si conexe, in aplicarea tehnologiilor agricole moderne si a metodelor noi de conducere a fermelor in scopul eficientizarii activitatilor la nivel de ferma.

Membrii Camerelor Agricole

Membrii Camerelor agricole judetene pot fi:

- membri individuali (fermieri persoane fizice sau juridice, care desfasoara activitati in agricultura si conexe, cu sediul in judetul respectiv;

- medicii veterinari;

- membri colectivi (asociatiile profesionale din domeniul agricol si conexe, inregistrate la nivel judetean, precum si grupuri de producatori;

- patronate si sindicate din domeniul agricol;

- cooperative agricole;

- ocoalele silvice ale proprietarilor de paduri si ale composesoratelor; colegiul medicilor veterinari; institutii de invatamant si/sau cercetare agricola).

Potrivit legii, colegiul judetean al camerelor agricole va fi format din 25 de membri: 8 locuri pentru reprezentantii asociatiilor profesionale; 2 locuri pentru patronate; 2 locuri pentru sindicate; 2 locuri pentru cooperative; 1 loc pentru reprezentantii proprietarilor de paduri; 1 loc pentru reprezentantii statiunilor de cercetari sau invatamant agricol; 4 locuri pentru reprezentantii alesi ai fermierilor; 4 locuri pentru reprezentantii alesi ai fermierilor cu varsta pana la 35 de ani; 1 loc pentru medicii veterinari.

Cum vor fi alesi membrii

Comitetele judetene de initiativa vor organiza primele alegeri pentru constituirea Camerelor Agricole in maxim 90 de zile de la intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta. Sectiile de votare se vor organiza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale.

De unde vin banii

Finantarea Camerei Agricole Nationale si a camerelor agricole judetene se asigura din:

- cotizatii ale membrilor camerelor agricole;

- dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii legale;

- dividendele societatilor comerciale infiintate in conditiile art. 3;

- veniturile din activitatile realizate prevazute la art. 19, precum si din alte activitati economice directe;

- donatii si/sau sponsorizari;

- comisioane;

- prestari de servicii de consultanta sau asistenta catre fermieri, contra cost;

- alte venituri prevazute de lege.

Rolul Camerelor Agricole

Conform noilor prevederi, camerele agricole nu vor mai fi "institutii private de interes public", ci "organizatii autonome, deschise, neguvernamentale, apolitice, fara scop patrimonial, cu personalitate juridica, de utilitate publica". Dar acest statut de utilitate publica se va acorda prin emiterea unui nou act normativ.