Actiunile agentiilor de rating, cronicile unor esecuri anuntate

Agentiile de rating au pornit din nou actiunile impotriva bancilor europene si a statelor din zona, retrogradand banca dupa banca si tara dupa tara. In ceea ce priveste bancile, motivul invocat a fost in multe cazuri expunerea acestora pe pietele din estul Europei.

Problema nu este insa a Romaniei si a celorlalte tari din estul Europei, ci a bancilor respective care s-au raspandit prea mult in tari cu risc crescut, a declarat pentru Business24, analistul economic Constantin Rudnitchi.

Joi, agentia de evaluare Fitch Rating a retrogradat cu trei trepte calificativele pentru obligatiunile emise de guvernul spaniol, pana la BBB, de la A, la doar doua trepte de nivelul "junk", nerecomandat pentru investitii. Mai mult, agentia de rating avertizeaza ca o noua retrogradare ar putea urma curand, daca situatia se inrautateste.

O alta agentie de rating, Moody's, a scazut recent ratingul BCR la "Ba1". Cu toate acestea, reprezentantii bancii nu se arata impresionati de noua notare, sustinand ca aceasta are un impact limitat, deoarece banca are o lichiditate solida, sustinuta de o baza de depozite stabila si consistenta.

De altfel, si ratingul Raiffeisen Bank Romania a fost coborat pana la acelasi nivel, in categoria investitiilor cu caracter speculativ si riscuri substantiale de credit, in cadrul unei actiuni ample de retrogradare a subsidiarelor est-europene a grupurilor austriece Erste si Raiffeisen.

Tot Moody's a coborat in acest weekend plafonul de rating al obligatiunilor grecesti la "Caa2", extrem de speculativ, din cauza riscului in crestere ca tara sa paraseasca zona euro.

Prima problema ridicata in acest caz este impactul unor astfel de retrogradari asupra pietelor, indiferent ca e vorba de banci, obligatiuni ori ratinguri de tara.

"Nu cred ca va fi un impact foarte mare pentru retrogradarea pe care agentiile de rating o fac sau au facut-o, pentru ca, intr-un fel, agentiile de rating, cand vin si fac aceste retrogradari, sunt ca un fel de cronica a unui nou esec anuntat. Toata lumea stie ca sunt probleme in bancile din intreaga Europa, sigur cu amplitudini diferite", spune Rudnitchi.

Din punctul sau de vedere, nu pietele vor reactiona in acest caz, ci oficialii europeni care trebuie gaseasca o metoda de sprijin pentru Spania si bancile din zona, posibilitatile puse in discutie fiind sprijinul international pentru guvern sau sprijinul acordat direct bancilor, din fonduri de urgenta.

O alta problema ridicata in acest caz este cat de mare e influenta agentiilor de rating asupra investitorilor si cat de receptivi mai sunt ei la notarile facute de acestea. Parerea analistului eocnomic Constantin Rudnitchi este ca, in cel mai sigur caz, retrogradarile nu mai au acelasi impact ca inainte.

"Cred ca investitorii sunt deja informati si stiu deja ce se intampla in multe dintre statele europene. De altfel, de multe ori informatiile sunt foarte publice. Din momentul in care oficialul politic a cerut ajutor pentru banci e limpede ca acolo sunt probleme. Deja agentiile nu mai conteaza. Cu siguranta ca ei urmaresc in continuare notele pe care le dau, dar e clar ca nu mai sperie pe nimeni. Investitorii cauta in primul rand oportunitati de marire a randamentului si acestea sunt destule. Ei cauta sa imbine riscul cu investitiile sigure", a declarat Rudnitchi.

Reprezentantii bancilor romanesti, neimpresionati

"Modificarea ratingului are un impact limitat asupra BCR, intrucat banca beneficiaza de lichiditate solida, sustinuta de cea mai mare si mai stabila baza de depozite din Romania. BCR ramane liderul pietei in ceea ce priveste atragerea de depozite (crestere anuala de 2,6%) si acordarea de credite, astfel ca banca dispune de toate mijloacele pentru a sprijini cresterea economica a Romaniei", se arata intr-un scurt comunicat care prezinta pozitia bancii fata de decizia anuntata joi dimineata de Moody's.

Prin aceasta atitudine, bancherii par sa incerce minimizarea acestor stiri, sa tempereze reactiile din piata.

"Cred ca bancherii incearca sa minimizeze aceste stiri, sa explice ca, pana la urma, nu e nimic spectaculos. Nu ar putea sa vina si ei cu declaratii mai incendiare decat aceste retrogradari de rating, pe de o parte. Pe de alta parte, sigur ca dincolo de bancheri si ce fac ei, e vorba de consumatori si in ce fel sunt ei atinsi de aceste noi stiri", spune economistul.

Astfel, persoanele fizice sau juridice care au depozite in banci iau act de notarile facute de agentiile de rating si analizeaza motivele din spatele retrogradarilor, insa nu prea au solutii, nu au unde sa mearga din cauza dominatiei clare a bancilor straine pe piata romaneasca.

"Daca ma duc la bancile grecesti mi-e teama ca se intampla acelasi lucru, sau mi-e teama de problema Greciei. Daca ma duc la bancile franceze, ele sunt expuse pe Grecia. Sincer vorbind, in zona bancara nu sunt mari solutii. Problema e sa nu cada vreo banca. In acest caz sigur ca Banca Nationala ar interveni. Acest lucru s-ar putea intampla doar in situatii foarte dramatice. Cred ca nu ai foarte multe variante in calitate de deponent. Interesant e ca am vazut statistici care arata exact acest lucru, ca romanii au mai economisit bani in bancile grecesti, atrasi fiind de dobanzile pe care acestea le-au acordat in ultima perioada, care sunt destul de mari", indica Constantin Rudnitchi.

Daca in ceea ce priveste sistemul bancar romanesc, lucrurile nu sunt atat de grave, cel spaniol pare a fi tinta preferata a agentiilor de rating, imediat dupa cel grecesc. In urma cu cateva saptamani, erau retrogradate 16 unitati bancare din Spania.

Dupa nationalizarea uneia dintre cele mai mari banci din zona, Bankia, Spania s-a vazut in situatia unei imposibilitati de finantare a acesteia. Dupa mai multe propuneri esuate, guvernul s-a vazut nevoit sa ceara ajutor institutiilor europene si FMI pentru a salva Bankia si nu numai, sustinand ca nu isi permite sa recapitalizeze bancile cu probleme.

Zona euro se declara insa pregatita sa vina in ajutorul Spaniei, sustine liderul Eurogrupului Jean-Claude Juncker. Desi parerea sa este ca este prea devreme sa se speculeze sumele necesare, FMI inainteaza un calcul. Conform raportului FMI, suma necesara salvarii sistemului bancar din Spania este intre 40 si 80 miliarde de euro.