Cand "glasul" alegerilor e mai puternic decat criza

Liderii coalitiei au decis, luni, ca salariile bugetarilor sa fie majorate incepand cu luna iunie, insa aceste masuri de tip "electoral" nu fac decat sa arunce Romania intr-o situatie asemanatoare Greciei, spun specialistii contactati de Business 24.

In opinia acestora, o eventuala majorare a salariilor trebuie sa se faca treptat, fara a "zgudui" economia Romaniei, si asa fragila.

Liderul deputatilor PDL, Mircea Toader, a declarat pentru Mediafax ca Executivul va analiza in perioada urmatoare procentul cu care se va face aceasta majorare.

In timp ce coalitia voteaza pentru majorarea salariilor, banca germana Deutsche Bank atrage atentia asupra unui risc major. Potrivit unui raport publicat de catre institutia financiara, majorarea salariilor bugetarilor fara cresterea veniturilor la buget ar putea pune in pericol programul Romaniei cu UE si FMI.

"Orice majorare de salarii care nu este insotita de cresterea veniturilor bugetare poate pune in pericol programul cu UE si FMI si sa inverseze unele dintre realizarile impresionante in politica fiscala din ultimii doi ani", potrivit raportului.

Banca germana a revizuit in scadere estimarea referitoare la cresterea economiei Romaniei in acest an, de la 1,9% la 1,7%, in urma avansului peste asteptari al PIB in 2011, de 2,5%, sustinut de agricultura si exporturi, care a marit baza de comparatie.

Cu toate acestea, presedintele Romaniei a afirmat in cadrul unei emisiuni televizate ca banii pentru majorarea salariilor bugetarilor ar urma sa vina din imprumuturi, in cazul in care bugetul nu detine suficiente venituri pentru a pune in aplicare o astfel de masura.

Din veniturile bugetului ar trebui sa vina banii pentru majorarea salariilor, spune seful statului, care a mai adaugat ca reintregirea salariilor ar trebui facuta intr-un singur pas printr-o marire de 15%, raportat la nivelul actual, dupa ce, la inceputul lui 2011, bugetarii au recuperat o parte din salariile taiate.

"Autoritatile au o rezerva pe care sunt pregatite sa o foloseasca in cazul in care nu se fac veniturile din incasarile de stat. O rezerva din imprumuturi, dar o avem. Atunci nu puteam sa luam bani de pe piata", preciza Traian Basescu.

Dan Radu Rusanu, fost ministru de Finante, a declarat pentru Business24 ca o astfel de masura "populista" ar avea efecte majore asupra economiei Romaniei. In opinia acestuia, cresterea salariilor ar trebui sa se faca gradual.

"Astfel de calcule politicianiste ar putea sa arunce Romania intr-un derapaj economic. Inconstienta presedintelui de a apela la imprumuturi pentru a reintregi salariile ar putea duce Romania in situatia Greciei", a declarat fostul ministru de Finante pentru Business24.

Dan Radu Rusanu considera ca promisiunile presedintelui sunt de natura electorala si ca, dupa alegeri, Traian Basescu va propune scaderea salariilor cu 30%.

Consultantul financiar, Niels Schnecker, este de parere ca revenirea salariilor la nivelul din iunie 2010 era obligatorie fiindca masura a fost declarata de la incpeut ca fiind temporara.

"Folosim imprumuturi doar daca vrem sa continuam nivelul de furt. Bani au existat permanent. Nu a existat un motiv pentru taierea salariilor si majorarea TVA-ului. Este vorba de nivelul de cheltuieli aberante si de parandaraturi. In scopul electoral trebuie sa limiteze parandaratul ca sa reintregeasca salariile", a declarat Niels Schnecker pentru Business24.

In plus, niciun guvern nu foloseste un imprumut pentru un scop anume, mai spune consultantul financiar, care atrage atentia ca autoritatile nu pot lua de pe piata americana un imprumut pentru a plati salariile sau investitiile in drumuri. Aceste forme de atragere de bani la buget sunt pentru a acoperi deficitul.

"Regula sfanta" a imprumutului

Consilierul Guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu atrage atentia ca pentru orice tip de imprumut exista o regula sfanta.

"Sa-l bagi in investitii, sa iei un euro imprumut si sa faci din el doi. Cu unu platesti imprumutul si unu iti ramane tie. Dar, asa ceva Romania nu si-a permis niciodata in 160 de ani. Daca te imprumuti trebuie sa vezi de unde platesti. Statul roman nu se mai poate imprumuta intr-o veselie fiindca acum este legat de tabloul european: Tratatul de la Maastricht si acest nou Pact Fiscal", spune Adrian Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului mentioneaza ca scaderea unui salariu cu 25% inseamna automat o contributie mai mica cu 25% la PIB din partea a 1,3 milioane de bugetari. Astfel, in cazul in care salariile cresc cu 15%, contributia lor la valoarea daaugata la PIB creste cu 15%.

"Aici este o regula. Daca vrei sa ai o contributie sanatoasa la un PIB sanatos este normal sa functioneze o corelatie economica sanatoasa", mai spune Adrian Vasilescu.

Prognozele nu sunt tocmai optimiste pentru Romania. Dupa primul trimestru din 2012, Romania ar putea intra in recesiune tehnica, iar acest lucru il spune chiar ministrul de Finante, Bogdan Dragoi.

"In trimestrul intai avem din pacate aceasta nesansa a vremii, iar economia se pare ca se va contracta fata de ultimul trimestru din 2011, dar nu pentru ca s-a redus economia sau cererea, ci pentru ca nu s-a putut livra efectiv. Tehnic, este posibil sa intram in recesiune in primul trimestru, dar anualizat vom avea crestere (...) Fata de primul trimestru din 2011 estimam o crestere cu 1,5 - 2%", a spus Dragoi.

In cazul unei recesiuni in a doua parte a anului, nu se va ajunge iarasi la taieri de salarii, iar masura nu aduce niciun castig electoral partidului de guvernamant, a mai precizat presedintele.

"Eu zic ca nu aduce niciun fel de capital electoral. Dupa trei ani de austeritate, este foarte greu ca, dandu-i omului inapoi ceva ce el a avut convingerea ca i-ai luat pe nedrept, deci dandu-i inapoi, sa spuna acuma il votez".

Presedintele spune "nu" reducerii CAS

Presedintele Traian Basescu a declarat, duminica, ca, in opinia sa, nu este momentul pentru reducerea CAS, pentru ca aceasta masura, desi indreptatita, ar reduce deficitul la fondul de pensii.

"Nici eu nu am exclus discutia legata de reducerea CAS si este o presiune foarte mare din partea mediului privat. Eu spun ca este indreptatita, dar imi pot exprima parerea ca nu este momentul. Atunci cand FMI a venit cu solutia de marire a veniturilor de crestere a cotei unice la 20%, nu s-a acceptat tocmai pentru a proteja sectorul privat", a mai subliniat Traian Basescu.

Privind la declaratiile presedintelui, consultantul Niels Schnecker spune ca reducerea CAS cu 3-5% este aberanta fiindca nu va avea efecte asupra economiei si nici asupra cresterii colectarii CAS-ului la buget. In opinia acestuia, CAS-ul ar trebui redus cu 10-15% pentru a se vedea un efect in economie atat prin cresterea locurilor de munca cat si o crestere a veniturilor efective inregistrata la buget.

"Daca vorbim de o reducere de 5% a CAS-ului, efortul de la stat este real fiindca nici locurile de munca nu vor creste odata cu aceasta reducere, nu vor avea un numar de impozabili mai mare si nici nu va reusi sa creasca colectarea prin reducerea evaziunii. Reducerea CAS-ului cu 5% nu face altceva decat sa pastreze un deficit continuu de 800 de milioane de euro la buget.

In cazul in care s-ar reduce CAS-ul cu 10-15%, in primele 3 luni ar fi un efort din partea statului, insa dupa 3-4 luni ar creste numarul de locuri de munca, fiindca angajatorii isi vor permite sa angajeze in momentul in care cheltuiala cu munca este sensibil mai mica.

Evaziunea fiscala din domeniul CAS-ului va scadea fiindca aceasta presupune un cost pentru evazionisti, care trebuie sa plateasca anumite lucruri pentru a putea face evaziune. Sunt niste ascunzatori care costa bani. In momentul in care costul cu evaziunea este aproape egal sau mai mic decat costul impozitelor, in momentul acela angajatorul prefera sa plateasca impozitele", a mai precizat Niels Schnecker.

Potrivit acestuia, veniturile la buget pot creste din reducerea evaziunii plus crearea de noi locuri de munca.

De aceeasi parere este si fostul ministru de Finante, Dan Radu Rusanu, care mai adauga ca o eventuala reducere a CAS-ului ar avea ca efect imediat crearea locurilor de munca, scaderea somajului si, implicit, cresterea consumului.