Ce s-a schimbat intr-un an de criza?

Somaj record, creditare in stagnare, piata imobiliara la pamant si o inversare a puterilor economice mondiale: astfel stau lucrurile la un an dupa caderea bancii Lehman Brothers, moment considerat drept inceputul celei mai mari crize economice din ultimii 70 de ani. 

Averea mondiala a scazut cu 11,7 procente, din cauza recesiunii, ajungand la nivelul de 92,4 trilioane de dolari, potrivit unei analize a Boston Consulting Group. Pentru a se ajunge inapoi la nivelul din 2007, ar fi nevoie de sase ani de crestere.

America de Nord, in special Statele Unite, a avut cel mai mult de pierdut, din acest punct de vedere, raportand o scadere a valorii activelor de 21,8 procente, pana la nivelul de 29,3 trilioane de dolari.

De asemenea, Elvetia si zona Caraibelor au fost afectate puternic, activele scazand la 6,7 trilioane de dolari, in 2008, fata de 7,3 trilioane de dolari, in 2007, un declin de opt procente.

Desi averea europeana a scazut cu 5,8 procente, a intrecut America de Nord, ajungand la nivelul de 32,7 trilioane de dolari. In schimb, America Latina a raportat o crestere de trei procente, de la 2,4 trilioane de dolari, in 2007, la 2,5 trilioane de dolari, in 2008.

Potrivit studiului, citat de Reuters, nu se va ajunge la nivelul de 108,5 trilioane de dolari, care se inregistrat in 2007, pana in 2013.

Odata cu scaderea averii la nivel global a scazut, evident, si numarul milionarilor in dolari, cu 17,8 procente. Astfel, mai exista doar noua milioane de milionari in lume, cei mai multi locuind in Statele Unite, adica 3,9 milioane. Insa cea mai mare densitate de milionari se afla in Singapore, 8,5 procente din populatia sa detinand cel putin un milion de dolari.

China isi sporeste influenta

Criza a priit Chinei, sunt de parere analistii economici. Datorita reactiei rapide in fata recesiunii, impunand o politica monetara si fiscala eficienta, bancile chineze au reusit sa scape de problemele care au afectat institutiile similare internationale, iar Guvernul chinez si-a castigat respectul in ochii liderilor straini.

Daca, in trecut, Washington-ul indemna Beijingul sa-si deschida pietele, acum rolurile s-au inversat. China a criticat asupru Statele Unite pentru faptul ca nu a avut reglementari mai stricte, iar cererea sa de a schimba dolarul ca moneda de referinta la nivel international si-a gasit adepti chiar si in randul tarilor din G8.

De altfel, China are puterea de a influenta evolutia dolarului, avand cele mai mari rezerve mondiale in aceasta moneda, de 2,13 trilioane de dolari.

"China nu numai ca a capatat mai multa putere, insa este si dispusa sa-si foloseasca aceasta putere in moduri in care nu a facut-o pana acum. Astfel, obliga comunitatea internationala sa fie mai atenta la actiunile sale", crede Michael Kurtz, economist la Macquarie, in Shanghai.

Andy Rothman, strategist la firma de brokeraj CLSA, intareste aceasta idee. "In trecut, China simtea ca este tratata ca un var mai tanar si fara experienta, in negocierile cu G8. Insa acum, in urma reactiei la recesiune, au demonstrat ca merita sa fie tratati de la egal la egal", spune Rothman.

De asemenea, Beijingul a inceput sa aiba un rol din ce in ce mai activ in luare deciziilor la nivelul Asiei, dar si in Organizatia Mondiala de Comert si in diverse institutii financiare internationale.

Fara creditare, fara joburi

Creditarea excesiva a fost considerata, in mare parte, vinovata de declansarea crizei financiare. In ultimul an, pe fondul falimentelor bancilor si a prabusirii pietelor imobiliare din intreaga lume, liderii mondiali au cazut de acord ca este nevoie de schimbari de fond in acest domeniu.

De frica unor noi falimente, creditarea interbancara s-a blocat si, odata cu ea, si creditarea catre consumatori si firme.

Cu vanzari in scadere si fara posibilitatea contractarii unor credite, companiile s-au vazut nevoite sa renunte la o mare parte din cheltuielile anterioare, iar primii "loviti" de acest fenomen au fost angajatii.

Astfel, in Statele Unite, somajul a atins cel mai inalt nivel din ultimii 26 de ani, iar in Europa rata somajului a ajuns la 9%, cel mai mare nivel din 1999.