Cum reducem economia gri in Romania

Economia gri in Romania poate fi redusa cu pana la 9,9% cumulat in urmatorii sapte ani, reprezentand aproximativ 14 miliarde euro, daca vor fi implementate gradual o serie de masuri adoptate cu succes in alte tari, arata un studiu realizat de compania de consultanta PricewaterhouseCoopers, prezentat miercuri la Palatul Victoria.

'Facand o analiza riguroasa a masurilor aplicate in UE si in lume am identificat atat elementele cheie ale implementarilor de succes cat si impactul acestora in economie. Pe baza acestor analize si tinand cont si de specificul situatiei Romaniei, am selectat un set de masuri adoptate cu succes in alte tari, care printr-o implementare graduala pe parcursul a 5 ani (avand in vedere interdependentele dintre ele si gradul de maturitate a economiei) pot genera o reducere a ponderii economiei gri cu pana la 9,9% cumulat in urmatorii 7 ani, reprezentand aproximativ 14 miliarde euro', mentioneaza studiul PwC, potrivit Agerpres.

Printre masurile recomandate de PwC figureaza limitarea incasarilor zilnice de numerar si a plafonului de casa pentru operatiunile de incasari atat de la persoane fizice cat si de la cele juridice, organizarea de loterii fiscale in care cei care trimit un numar minim de bonuri fiscale pot primi premii pe baza unor extrageri aleatorii, obligativitatea utilizarii de catre toti comerciantii a unor case de marcat conectate on-line la sistemele autoritatilor fiscale (in paralel cu disponibilitatea de POS-uri pentru client), raportarea catre autoritatile fiscale a platilor electronice de catre procesatori astfel incat sa poata fi folosite in cadrul inspectiilor fiscale, intarind astfel capacitatea de control a acestora.

PwC subliniaza ca succesul acestor masuri depinde de modul de implementare, experienta altor tari aratand importanta detaliilor.

Astfel, autoritatile fiscale trebuie sa intareasca disciplina fiscala prin impunerea unor sanctiuni si penalitati substantiale care sa descurajeze initiativele de eludare a legislatiei in vigoare si sa maximizeze nivelul de conformare al contribuabililor.

De asemenea, parametrii cheie ai masurilor implementate pot face diferenta intre succes si esec. De exemplu, plafonul platilor in numerar trebuie aliniat cu puterea de cumparare, analiza altor implementari indicand rezultate foarte bune in cazul in care acesta nu a depasit 20% din venitul mediu anual per capita. Un alt exemplu, de aceasta data legat de loteriile fiscale, este legat de numarul si atractivitatea premiilor, frecventa cu care se organizeaza extragerile, precum si de usurinta cu care se pot transmite bonurile fiscale pentru a fi incluse in loterie.

In ultimii 5 ani, ponderea numerarului in circulatie in Romania a fost de peste 60% din PIB, de 6 ori mai mare fata de nivelul inregistrat de tarile din zona euro, a declarat Bogdan Belciu, partener PwC. In schimb, ponderea platilor cu cardul in Romania este de doar 4,4% din PIB, de peste 3 ori mai mica decat media UE si de peste 4 ori mai mica decat media tarilor din vestul Europei.

In acelasi timp, Romania are una dintre cele mai mari economii gri din UE - 28,4% din PIB, fata de 18,8% media UE si 24,4% media CEE (Romania fiind de fapt depasita in UE doar de Bulgaria). Analizele statistice indica un grad mare de corelare intre numarul mic al tranzactiilor electronice si dimensiunea economiei gri.

'Desi exista multi factori care influenteaza nivelul economiei gri (nivelul cotelor de impozitare, capacitatea de administrare si control etc.), platile in numerar reprezinta un foarte important element favorizant al acesteia intrucat atat vanzarile, cat si remuneratia fortei de munca facute cu plata cash sunt mult mai greu de urmarit si monitorizat. Acest lucru este demonstrat si de faptul ca, in Romania, economia gri este prezenta in special in industriile in care predomina platile in numerar si munca la negru. De aceea, numeroase state din UE au implementat masuri de incurajare a platilor electronice si de fiscalizare a tranzactiilor; constatam ca reducerea semnificativa a economiei gri s-a realizat in statele care au implementat pachete de masuri in detrimentul unor masuri individuale', se mai spune in studiul mentionat. AGERPRES/(AS-autor: Ady Ivascu, editor: Andreea Marinescu)