Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Dumitru: Codul Fiscal propune stimuli puternici pe partea de cerere

Dumitru: Codul Fiscal propune stimuli puternici pe partea de cerere


Romania are nevoie mai degraba de stimuli de relaxare fiscala pe parte de oferta, prin reducerea CAS, nu de stimularea puternica a cererii prin taierea TVA si accizelor, care va aduce noi dezechilibre in economie, afirma Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

"Venim cu stimuli foarte puternici, vorbim de reducere de sase puncte procentuale de TVA in doi ani si de 20% reduceri de accize, deci un stimul foarte puternic pe parte de cerere, fara a fi insotit de stimuli pe parte de oferta. Daca ne uitam la estimarile BNR legate de excesul de cerere, vedem ca in conditiile actuale excesul acesta de cerere, care este de fapt deficit de cerere in prezent, deci suntem cu crestere economica sub potential, se va inchide probabil la sfarsit de 2016. Deci daca noi venim in 2016 cu stimuli foarte puternici pe parte de cerere, fara stimuli pe parte de oferta, care oricum se vad intarziat in economie, s-ar putea sa avem o problema, si anume sa constatam ca avem un exces de cerere care alimenteaza din nou dezechilibre in economie", a declarat Dumitru marti la o conferinta pe tema aderarii la zona euro, organizata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

El a aratat ca Romania a mai vazut "acest film", in care a fost stimulata partea de cheltuieli inainte de criza, cu cresteri puternice ale salariilor si pensiilor, care au creat un exces mare de cerere, fara stimuli seriosi pe parte de oferta.

"Noi avem nevoie mai degraba in momentul de fata de stimuli pentru crestere economica potentiala. Or, la nivel de stimuli fiscali, are sens sa ne gandim ca reduceri de taxe indirecte creeaza crestere economica sanatoasa pe termen lung? Literatura de specialitate si un studiu publicat de FMI in octombrie anul trecut arata ca nu prea e adevarat si anume ca reduceri de taxe indirecte (TVA si accize) se vad mai degraba pe cerere", a punctat Dumitru.

Economistul a atras atentia ca, pentru o crestere economica sustenabila, necesara si pentru aderarea la zona euro, este nevoie de stimularea ofertei, prin reducerea contributiilor de asigurari sociale.

Dumitru a aratat ca au existat doar discutii "informale si destul de succinte" ale Consiliului Fiscal cu reprezentantii Finantelor pe baza proiectului noului Cod Fiscal.

El a mentionat ca organizatia pe care o conduce va formula in perioada imediat urmatoare o opinie pe aceasta tema, deocamdata aflandu-se in etapa colectarii de date, intrucat Codul Fiscal a fost rescris in totalitate, modificarile se regasesc "de sus pana jos".

"Sunt foarte multe aspecte care trebuie lamurite. La prima citire, fara calcule foarte sofisticate, cred ca discutam de un efect foarte optimist, adica efectele pozitive pe care se mizeaza sunt foarte optimiste. Daca ne uitam la 2016, tot pachetul inseamna o reducere a veniturilor bugetare de 16 miliarde lei, din care se mizeaza ca circa 10 miliarde lei se reintorc in taxe si impozite tot in 2016. La prima vedere, fara sa fac niciun calcul, mi se pare mai mult decat optimist", a mentionat presedintele Consiliului Fiscal.

Calculele care stau la baza masurilor propuse de relaxare fiscala se bazeaza pe o crestere economica cu 1,7 puncte peste scenariul de baza, respectiv de 4,7%.

"Credeti ca poate fi realist ca Romania sa creasca la anul cu 5% fara sa-si creeze dezechilibre in economie? Mie nu prea mi se pare", a mai spus Dumitru.

El a aratat ca, pentru aderarea la zona euro, economia romaneasca trebuie sa aiba un avans anual de 4%, in medie, in urmatorii ani, dar a precizat ca acest ritm poate fi pastrat 1-2 ani, intrcat daca "se forteaza motoarele" vor reaparea problemele deficitului de cont curent, riscurile inflationiste, dezechilibre acumulate din nou in economie.

"Noua ne trebuie o crestere mare si sustenabila in acelasi timp. (...) Trebuie sa avem o dezbatere in care sa vedem ce vrem sa stimulam, care sunt prioritatile in Romania, unde vrem sa ajungem, cum vrem sa arate tara peste 15-20 de ani, daca vrem sa intram in zona euro. In consecinta trebuie sa ne gandim cum stimulam munca, consumul, sunt decizii foarte importante. Deocamdata, nu am gasit o solutie miraculoasa prin care, peste noapte, sa le reducem pe toate, de sus pana jos (taxele - n.r.). Deschidem mult prea multe fronturi, in loc sa ne concentram pe ce este prioritar. Pentru mine este stimularea muncii, iar aici prioritar ar trebui sa fie reducerea CAS", a conchis Dumitru.

Si Fondul Monetar International a atras atentia ca masurile de relaxare fiscala incluse in noul proiect de Cod Fiscal trebuie analizate cu grija pentru o mai buna intelegere a modului in care pot fi atinse tintele de deficit fiscal ale Romaniei.

"Taierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grija pentru o mai buna intelegere a modalitatii in care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregatit sa discute propunerile cu Guvernul", a declarat un purtator de cuvant al FMI, raspunzand unei intrebari MEDIAFAX pe tema masurilor incluse in proiectul de Cod Fiscal si daca acestea ar putea periclita acordul de imprumut dintre Romania si FMI.

Proiectul noului Cod Fiscal, prezentat miercurea trecuta de Guvern, include, printre altele, reducerea, incepand cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peste, legume si fructe produse alimentare de baza urmand sa scada la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanti si alcool, eliminarea impozitului pe constructiile speciale si a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum si reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

Masurile de relaxare fiscala propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neincasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei in patru ani, insa jumatate din suma va fi recuperata pe baza efectului pozitiv care va fi inregistrat in economie, potrivit estimarilor Guvernului.

Scenariul publicat in nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arata un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei in 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scaderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se asteapta la o scadere a incasarilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directa a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzina, motorina, bere si bauturi alcoolice, precum si al eliminarii accizelor la cafea, blanuri si bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de crestere a accizelor la tutun.

Eliminarea impozitului pe constructiile speciale (taxa pe stalp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Intr-o alta prezentare a masurilor fiscale propuse, efectul brut al masurii se cifreaza la 1,6 miliarde lei.

Guvernul estimeaza ca in urma masurilor aplicate vor fi recuperate in urmatorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei in 2016, 3,75 miliarde lei in 2017 si 3,47 miliarde lei in 2018.

De asemenea, autoritatile estimeaza un plus de crestere economica din masurile de relaxare fiscala fata de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale in 2016, 0,6 puncte in 2017, 0,7 puncte in 2018 si 0,5 puncte in 2019.

Potrivit acestui scenariu si estimarilor oficiale, Romania ar urma sa inregistreze o crestere economica de 4,7% anul viitor, 3,9% in 2017 si 4,2% in 2018.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Mediafax
Articol citit de 959 ori