Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Impactul instabilitatii politice: masuratorile de tip bursier, irelevante intr-o economie fara bursa

Impactul instabilitatii politice: masuratorile de tip bursier, irelevante intr-o economie fara bursa


O ciorba de prejudicii economice a fost incropita de cei care au vizat incriminarea politica a referendumului din 29 iulie. Hibe ancestrale ale economiei din Romania sau deficiente structurale puse in evidenta ori adancite de criza au fost aruncate in contul prejudiciilor create de contextul politic al referendumului: din cauza referendumului creste inflatia, se majoreaza pretul carburantilor sau sporesc restantele la banci!

Intr-un delir perfect, scad din cauza referendumului incasarile la buget cand, dimpotriva, acestea, intamplator sau din cu totul alte cauze, au crescut! Nu mai spunem ca tara intreaga se prabuseste, cresterea economica, bugetul, leul si bineinteles credibilitatea externa!

Pana si datoria catre FMI si factura la telefonie cresc! Cum dracu' or face-o?! Pai, potrivit unor asemenea aprecieri, Romtelecom, Vodafone si Orange ar trebui sa tanjeasca dupa incurcareala politica pentru ca astfel ar putea sa-si sporeasca tarifele, iar FMI ar urma sa induca deliberat instabilitate politica pentru a putea obtine rambursari mai mari decat cele stabilite potrivit acordului. De te iei dupa astfel de calcule se strang rapid prejudicii de cateva miliarde de euro, nu conteaza cate, dar miliarde, caci nu se fac de fapt evaluari, ci propaganda de trei lulele care costa probabil mai mult decat prejudiciile reale dorite a fi incriminate!

Nimeni nu poate lua in deradere prejudiciile pe care o situatie politica neclara si minata de instabilitate le produce in economie. Asemenea prejudicii sunt reale si nu pot fi ignorate. Dar ele trebuie decelate profesionist si pe cat posibil mai exact dintr-un context economic de ansamblu, operatiune deloc usoara avand in vedere dificultatile in sine ale acesteia, dar si contextul complicat, care este marcat de tare structurale, de manifestari de criza si multiple influente conjuncturale de alta natura.

Pentru o tara ca Romania - aflata intr-o criza economica profunda, de model economic, cu dezechilibre structurale fundamentale (intre consum si productie, intre importuri si exporturi), gatuitor de gestionat si imposibil de eliminat, cu intreaga axa majora a economiei in mana capitalului strain, in care mai nimic nu mai depinde de capitalul romanesc, fie public fie privat, si cu o slaba capacitate a statului roman de a influenta conjunctura - este pur si simplu nerealista aplicarea grilei sa-i zicem de tip bursier in decelarea si eventuala cuantificare a impactului economic al unor turbulente politice. Intr-o economie normala, acest impact este resimtit inainte de toate in bursa si trece apoi in economia reala. De fapt, Romania - in ciuda oricaror baliverne pe care le sustin unii sau altii - nici macar nu are bursa!

Avem sau nu bursa?

Menirea acesteia si ratiunea existentei ei le constituie finantarea economiei, si anume una mai ieftina decat finantarea bancara. Cu vreo cateva exceptii cu totul partiale si pasagere in aproape doua decenii, nu stim sa fi existat companii care sa se fi finantat prin bursa de la Bucuresti. Deci, bursa de la Bucuresti este minunata, dar lipseste cu desavarsire! Iar la fel de minunatul capital strain, ridicat mereu in slavi si mereu invocat ca fiind de luat ca exemplu, a dovedit ca, de indata ce a pus mana pe o firma romaneasca mai acatarii, a scoas-o de la listare in bursa! Nici nu-i de mirare ca bursa in Romania nu este vreun barometru al economiei si ca, in regula ultimilor ani, bursa, ca teren exclusiv de speculatii, s-a aflat in contracurent cu tendintele din economia reala.

Asa ca aplicarea grilei de tip bursier nu este de luat in considerare in evaluarea impactului economic al unor turbulente sau instabilitati politice. Pur si simplu, pentru ca nu are relevanta! O anumita relevanta au doar consecintele, cat de cat masurabile, asupra unor indicatori in legatura cu miscarea interna si cu strainatatea a banului in economie, mai precis fluxul investitiilor directe straine, intrarile/iesirile de capitaluri speculative, ratingul de tara, costul finantarii externe, evolutia cursului monedei nationale.

Ce ar trebui facut?

Analizand acesti indicatori, traiectoriile lor sunt clare: investitiile directe straine sunt in cadere; in privinta capitalurilor speculative, Romania este evitata de noi intrari, in timp ce iesirile sunt in crestere, o parte importanta putand constitui fuga de capital romanesc din tara; ratingul este relativ stabil, cu perspective mici de a se inrautatii, nu din alt motiv ci doar pentru ca se afla deja la calificativul "underinvestment grade" (nerecomandabil pentru investitii); costul finantarii externe este ridicat si e posibil sa creasca, dar nu cu mult pentru ca si asa se afla la cote inalte; moneda nationala este in devalorizare si probabil tendinta se va adanci.

Cat din toate acestea poate fi pus in carca instabilitatii politice interne si deteriorarii pe care aceasta ar fi indus-o in planul credibilitatii externe este greu de spus. Pentru ca, sa fie clar, cu absolut acest tablou s-a intrat in perioada instabilitatii politice incriminate si mari deteriorari de la baza deja proasta nu s-au produs. Caderile in investitiile straine directe dateaza de mult. Nu a existat o subtiere semnificativa in contextul turbulentelor politice din ultimul timp, caci nu mai era cadere din ce sa intervina! Deci, pe fond, aceste caderi au cu totul alte cauze! Daca le analizam corect, iesirile de capitaluri speculative nu impovareaza Romania, ci scutesc Romania de o povara. Aceste capitaluri nu ajuta cu nimic economia, ci doar ii complica problemele. Fuga de capitaluri romanesti din tara reprezinta o pierdere, dar, desigur, daca se admite ca acesti bani ar fi fost folositi vreodata la ceva in Romania, caci oricum in vreo investitie, chiar si numai potentiala, nu erau angajati.

In ciuda balivernelor despre acordul cu FMI-UE ca factor asigurator pe pietele externe, ratingul Romaniei, inca de la incheierea acestui acord, este in jargon financiar "junk", adica gunoi . Mai jos nu mai poate fi decat ratingul Greciei. Dar Romania nu poate ajunge acolo, si nu ca ar fi mai buna decat Grecia, dar nu i-ar imprumuta Occidentul atata banet ca sa ajunga la datoria Greciei. Singurul impact cu adevarat important poate fi o crestere a costului recurgerii la imprumuturi externe. Dar, la dimensiunile imprumuturilor Romaniei pe pietele externe, diferenta de cost poate fi de ordinul a catorva zeci de milioane euro si, ca unic prejudiciu efectiv si palpabil, s-ar situa departe, departe de tot, de miliardele de euro de care incearca unii sa vorbeasca.

De ce se prabuseste leul?

In privinta devalorizarii leului, lucrurile sunt incurcate, doua dintre acestea fiind obligatoriu de avut in vedere: 1) nu exista vreun indiciu serios ca devalorizarea leului are neaparat legatura determinanta cu tensiunile politice si deci cu atat mai putin ar putea fi pusa pe seama acestora; 2) este total inexact ca, in contextul ultimilor trei ani, devalorizarea leului reprezinta ceva rau, putandu-se dovedi chiar dimpotriva, si deci, cu atat mai putin, ar putea constitui un prejudiciu generat politic.

1) De trei ani, asistam la o supraevaluare artificiala a leului si, ca orice proces artificial, aceasta costisitoare supraevaluare a fost platita de cineva si anume de salariati prin taieri de salarii, de pensionari prin inghetari de pensii si de contribuabili prin cresteri de TVA. Iar, ca finantare, a fost finantata de BNR din intrarile de bani din imprumutul de la FMI-UE. Acum, BNR nu mai dispune de platile de catre salariati, pensionari si contribuabili, caci se dau reintregiri de salarii si recuperari de pensii, si nici de banii de la FMI pentru finantari, caci a inceput perioada rambursarii acestor bani cu dobanda. Devalorizarea leului este obiectiva si n-are legatura determinanta cu tensiunile politice. Doar dl Isarescu lasa aceasta impresie, pentru a-si face in continuare imagine pe seama altora: nu mai poate mentine imaginea de pana acum de aparator al leului (pe seama salariatilor, pensionarilor si contribuabililor) si cauta s-o inlocuiasca cu imaginea de victima a tensiunilor politice (pe seama politicienilor).

2) Ca orice eliminare a ceva artificial, actuala devalorizare a leului indica o tendinta spre normalitate, care este un lucru bun pentru iesirea din sufocare a economiei. Costul va fi achitat, din pacate, si de cei care au suportat pana acum povara supraevaluarii leului, dar, din fericire, si de catre cei protejati nejustificat pana acum si care ar fi trebuit de fapt sa-l acopere aproape integral - adica bancile si debitorii lor - caci acestia si nu salariatii, pensionarii si ce sa mai vorbim de contribuabili creasera, prin creditele de consum fara noima, situatia care cerea fara indoiala ajustari.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 1956 ori
Citeste mai multe despremasuri economice Romania bursa Romania