Romania ar putea lua locul Ucrainei in topul comertului cu cereale - Mircea Cosea

Romania are capacitatea sa devina principalul actor economic in comertul cu cereale din bazinul Marii Negre, sustine analistul Mircea Cosea.

Afirmatia vine in contextul in care Ucraina, cel mai mare concurent al Romaniei in exportul de cereale si produse alimentare in bazinul Marii Negre, se confrunta cu o puternica instabilitate economica.

In plus, anul 2013 a adus o crestere in exportul de produse agroalimentare din Romania, fata de 2012, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Cu toate acestea, Romania nu va beneficia in 2014 de o accelerare a schimburilor comerciale, deoarece situatia din Crimeea va duce la o deteriorare foarte importanta a pietei europene, crede analistul.

"Uniunea Europeana nu a avut capacitatea de a lua masuri eficiente impotriva Rusiei. Singura masura pe care a preconizat-o este o catastrofa, si anume blocarea conturilor rusesti in Europa.

Retragerea masiva, care a inceput de acum 72 de ore, de sume extraordinar de mari din bancile europene spre Rusia, face ca bancile europene sa aiba probleme foarte mari de expunere.

Capitalurile lor se micsoreaza, iar aceasta micsorare a expunerii ca urmare a retragerii fondurilor rusesti nu aduce prejudicii in principal Rusiei, ci si Europei, pentru ca aceasta lipsa de forta a sistemului bancar european va afecta piata.

Ori piata este cea care pana la urma aduce si schimburile comerciale internationale. O inghetare chiar foarte mica a pietei in Europa Occidentala va afecta schimburile comerciale ale Romaniei", completeaza analistul, pentru Business24.

In opinia acestuia, singura solutie ar fi reorientarea spre pietele extracomunitare.

"Avem acum o pozitie foarte buna pentru noi, pentru ca cel mai mare concurent al Romaniei in exportul de cereale si de produse alimentare in bazinul Marii Negre era Ucraina. Datorita faptului ca Ucraina se afla intr-o situatie economica disperata si pentru ca a pierdut Crimeea, Romania are capacitatea sa devina principalul actor economic in comertul cu cereale in bazinul Marii Negre", afirma Cosea.

Potrivit acestuia, Marea Neagra ne ofera posibilitatea reorientarii exportului spre zona Orientului Apropiat si chiar spre China.

Exportam mai multe produse agroalimentare decat importam

In 2013, Romania a exportat produse agroalimentare in valoare totala de 5.098,1 mil. euro, cu 1.183,2 mil. euro mai mult fata de anul precedent (plus 30,2%), in timp ce importurile, in suma de 4.773,2 mil. euro, au depasit cu doar 2,4% valoarea inregistrata in anul 2012, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Valoarea schimburilor comerciale cu produse agroalimentare ale Romaniei in 2012 si 2013 (in mil. euro)

Raportat la anul anterior, livrarile intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile in tari terte au crescut cu 72,4%.

Livrarile externe de grau, principalul produs exportat, au adus un plus de 433,6 mil. euro fata de valoarea exporturilor de grau din 2012, rezultat al dublarii cantitatii exportate (4.773,3 mii tone).

Comparativ cu anul precedent, in 2013 s-au obtinut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: seminte de floarea-soarelui (+215,1 mil. euro), seminte de rapita (+150,8 mil. euro), porumb (+134,5 mil. euro), orz (+69,6 mil. euro), tigari (+51,2 mil. euro), turte din extractia grasimilor vegetale (+33,1 mil. euro), produse de brutarie-patiserie (+17,3 mil. euro), preparate si conserve din carne (+16,3 mil. euro), branzeturi (+10,0 mil. euro), precizeaza MADR.

Carnea de porc, zaharul, sroturile de soia, produsele de brutarie-patiserie si preparatele alimentare s-au situat pe primele locuri in structura importurilor din anul 2013.

Comparativ cu anul 2012, factura importurilor a fost mai scazuta in principal la zahar (-82,1 mil. euro), porumb (-70,0 mil. euro), ulei de floarea-soarelui (-51,6 mil. euro) si tutun brut (mai putin cu 12,4 mil. euro), cresteri fiind inregistrate la unele grupe de produse, cum ar fi: citrice, boabe de soia, branzeturi, ciocolata, banane, tigari, preparate pentru hrana animalelor si carne de porc.

Deficitul comercial agricol al schimburilor intracomunitare, in scadere fata de anul 2012, a fost supracompensat de surplusul obtinut din comertul cu tarile terte (1.207,6 mil. euro), ceea ce a condus la rezultatul pozitiv al balantei pentru anul 2013.

Uniunea Europeana a fost principalul partener in comertul agricol al Romaniei: livrarile de produse agroalimentare catre aceasta destinatie au avut o pondere valorica de 58,4%, iar achizitiile din statele membre UE au detinut o pondere de 80,9%.

Cresterea exporturilor, un semnal important pentru Guvern

"Este o evolutie bazata pe productia agricola foarte buna a anului 2013. Este un semnal foarte important care ar trebui sa fie preluat pentru strategiile economice de acum inainte, si anume ce rol extraordinar de important are agricultura pentru economia romaneasca.

Este de ajuns o recolta agricola buna pentru a schimba cu totul aspectul balantei comerciale, si asta cu un efort minim", a declarat pentru Business24 analistul economic Mircea Cosea.

In opinia acestuia, o crestere a excedentului comercial de produse agroalimentare inseamna ca ne putem debarasa foarte usor de una dintre cele mai mari probleme si anume, importul de produse agroalimentare intracomunitar.

Acesta, in mare parte, este o sursa de evaziune fiscala datorita faptului ca se afla sub monopolul catorva importatori mari de alte cetatenii, sustine analistul. In opinia acestuia, importatorii mari impun (prin acest import intracomunitar) o presiune enorma pe producatorii romani, deci o concurenta extraordinar de neloiala.

"Acesta ar trebui sa fie semnalul pentru demarerea la nivelul Guvernului, prin Ministerul Agriculturii, a unui program de valorificare superioara, din punct de vedere al veniturilor, a productiei agricole din anul 2014.

O crestere agricola atat de importanta ca cea din 2013 a contribuit foarte putin la cresterea PIB si asta datorita faptului ca am mentinut o cota inalta de evaziune. Este un semnal de schimbare a mentalitatii guvernametale", sustine analistul.