Cum a ajuns moneda euro sa dezbine un continent pe care trebuia sa-l uneasca

Vineri, 21 Aprilie 2017, ora 15:52
8213 citiri
Cum a ajuns moneda euro sa dezbine un continent pe care trebuia sa-l uneasca
Foto: Pixabay

La 15 ani dupa introducerea in circulatie a monedelor si bancnotelor euro, valuta adoptata in 19 state din cele 28 ale Uniunii Europene tinde sa dezbine mai mult decat sa integreze, unii dintre economistii din tarile uniunii monetare privind-o ca pe un adevarat pericol.

Din punct de vedere politic, zona euro pare sa fie un adevarat cu butoi cu pulbere, fitilul populismului nationalist riscand sa declanseze oricand o explozie. Insa in spatele modei politice par sa se ascunda si realitati economice dureroase pentru populatia tarilor din zona euro, dezvaluie CNN Money.

Poate ca, la inceput, moneda unica europeana a fost un motiv de bucurie si mandrie pentru multi dintre europeni, dar dezechilibrele economice existente intre statele care au adoptat valuta europeana au transformat euro intr-un cutit cu doua taisuri.

"Zona euro a esuat. Nu a avut nicio legatura cu realitatea", crede Sergi Cutillas, un economist spaniol in varsta de 34 de ani.

Franta urmeaza sa dea un test important in acest weekend, cand alegerile prezidentiale o pot propulsa pe extremista Marine Le Pen in turul al doilea.

Liderul Frontului National din Franta are o platforma politica bazata pe renuntarea la moneda unica si o eventuala iesire a tarii din UE, dar la nivelul intregii zone euro 25% din populatie pare dezamagita de experimentul monetar inceput in urma cu un deceniu si jumatate.

De altfel, renasterea lirei italiene, drahmei sau pesetei ar putea sa urmeze unei eventuale reveniri a francului francez pe piata valutara.

Dezamagit pare si membrul Academei Italiene, Alberto Bagnai. "Ideea de baza este ca nu poti crea un stat federal din cetatenii unor tari cu un trecut cultural atat de variat. Fara un stat european, nu poti avea o moneda unica europeana", crede acesta.

Din punctul sau de vedere, singura tara care a crezut in moneda euro este Germania, liderii de la Berlin cautand sa imite fara succes modelul Statelor Unite ale Americii.

Dar pana si germanii par destul de plictisiti sa joace tot timpul rolul de creditor al economiilor mai putin dezvoltate integrate in uniunea monetara.

De altfel, diferentele economice par sa fi fost calul troian care i-a pacalit atat pe europeni, cat si pe investitori.

"Parca a fost o iluzie optica. Investitorii s-au uitat la randamentul obligatiunilor si la dobanzi si au crezut ca Grecia a devenit peste noapte Germania", explica Bagnai.

De aici si pana la declansarea crizei datoriilor nu a mai fost decat un pas, iar efectele perioadei de zbucium economic si social din zona euro sunt inca vizibile.

"Somajul de 20% din Spania este rezultatul direct al adoptarii monedei euro", se arata convins Cutillas. Teoria pare sa fie sustinuta si de diferentele uriase privind rata somajului din zona euro: 3,9 procente in Germania, 10% in Franta, 11,5% in Italia, 18% in Spania si 23% in Grecia.

In Grecia, dezastrul adus de adoptarea unei valute care nu este controlata de guvernul de la Atena pare sa ingroape orice speranta de mai bine, dupa cum spune Fotis Panagiotopoulos, un docher din Atena.

Din 2010 si pana in prezent, salariul sau a scazut cu 50%, iar sotia sa nu a mai putut gasi un loc de munca stabil. "Ceea ce traim in Grecia este moartea cu incetinitorul. Nu se va schimba nimic pana cand nu vom iesi din acest ciclu al indatorarii", crede Panagiotopoulos.

In 2007, nivelul datoriilor publice ale statelor afectate de criza din zona euro era semnificativ mai redus decat in prezent: 35,5% din PIB-ul Spaniei, fata de 100,2%, 64,4, fata de 97,8% in Franta si 103,1%, fata de 184,7% in Grecia.

"Creditorii" nemti par neafectati insa de criza economica de pe continent, nivelul datoriilor statului german evoluand de la 63,5% din PIB pana la 65,9% in prezent.

"Vrem ca noi si copiii nostri sa avem siguranta unui viitor decent. Cu euro nu vad cum vom putea obtine acest lucru", mai spune muncitorul elen.

Pana si Irlanda, care in perioada pre-criza a fost considerata un copil-minune din punct de vedere economic, pare sa se fi trezit brusc la realitate.

"Nu a fost niciun boom economic. A fost o bula creata de moneda euro", sustine Keith Redmond, un politician local din Dublin.

Intr-adevar, in momentul declansarii crizei in zona euro, sistemul bancar din Irlanda a fost pe punctul de a se prabusi, iar revenirea la o stare de normalitate a fost greoaie si dureroasa, guvernul neavand niciun fel de parghii prin care sa controleze dobanda de referinta a monedei unice.

Un astfel de pericol pare sa ii fi alarmat si pe unii economisti din Franta, pentru care euro a devenit o amenintare la adresa suveranitatii statului.

"E vorba de a avea control asupra propriilor decizii. Cand am inceput sa lucrez pentru Banca Centrala Europeana am crezut intr-o Europa unita. Am fost un european convins.

Am realizat apoi ca transferul suveranitatii Frantei catre super-statul european nu a fost benefic pentru tara", povesteste Vincent Brousseau, un economist angrenat acum in politica sub stindardul UPR.

Vitorul monedei unice este inca neclar, testul de rezistenta al euro urmand sa se dea in cursul urmatoarelor 12 luni, cand alegerile din Franta, Germania si Italia ar trebui sa decida soarta uniunii monetare.

Pentru politicieni precum Redmond, varianta unei Europe cu doua viteze pare una buna, euro urmand sa ramna in circulatie in economiile puternice: Germania, Olanda, in vreme ce o moneda similara, dar cu valoare redusa ar putea fi adoptata de tarile afectate de criza datoriilor: Grecia, Spania, Italia, Irlanda si Portugalia.

Din Italia insa, perspectiva este cu totul alta. "Ne dam seama ca proiectul acesta ar mai putea dura un deceniu, sa spunem, dar, in final, se va sfarsi. Si, cu cat se va termina mai repede, cu atat va fi mai bine", crede Alberto Bagnai.

#criza politica UE, #criza euro, #datorii zona euro, #alegeri prezidentiale Franta , #Zona euro