Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

bancher german

Cum ar arata zona euro fara Germania?

Cum ar arata zona euro fara Germania?


Replica ministrului de Finante german, Wolfgang Schaeuble, prin care le sugera grecilor un abandon voit pentru 5-10 ani din zona euro a starnit turbulente politice in luna iulie si continua sa faca valuri.

Plecand de la aceasta idee, economistul sef al bancii Allianz, Michael Heise, diseca firul in patru, intr-un editorial Project Syndicate, pentru a contura un tablou al zonei euro in care Germania si alte cateva tari nordice ar lipsi din cadrul uniunii monetare.

Idee dubioasa

Ideea nu este tocmai originala, fiind promovata de o parte din sustinatorii Greciei la mai putin de o zi dupa ce Schaeuble a scos pe gura porumbelul.

Desi a primit cateva aplauze discrete, implementarea acestei idei ar fi "lipsita de viziune, nepractica si dubioasa din punct de vedere economic", spune bancherul.

In primul rand, s-ar dovedi extraordinar de greu sa extragi cea mai mare economie a Europei din cadrul tarilor care au adoptat moneda unica.

O discutie serioasa pe aceasta tema ar crea imediat panica in pietele financiare, date fiind incertitudinile care planeaza asupra unui astfel de proces.

Insa, dincolo de aceste inconveniente, apar alte elemente perturbatoatre de ordin economic. In primul rand, adeptii acestei idei dau prea mare credit teoriei conform careia o moneda mai slaba are puterea de a alimenta cresterea economica.

Ei sustin ca odata cu iesirea Germaniei din zona euro, moneda unica s-ar deprecia ceea ce ar duce la cresterea economica rapida a economiilor din uniunea monetara. Chestiunea pare improbabila.

Inainte de introducerea euro, tari precum Italia, Grecia, Portugalia si Spania, ba chiar si Franta, dupa 1980, recurgeau adesea la devalorizarea monedelor nationale, obtinand in schimb nivelul dorit de inflatie insotit de o usoara crestere economica.

Tocmai acest fenomen de depreciere constanta a momit aceste tari sa se alature Germaniei intr-o uniune monetara comuna, cu o valuta stabila.

Deprecierea valutei intareste exporturile pentru scurt timp, dar, in acelasi timp, face mai scumpa marfa de import si erodeaza puterea de cumparare a locuitorilor.

Din acel moment, muncitorii vor cere salarii mai mari pentru a compensa aceste pierderi.

Cu exceptia cazurilor in care banca centrala este destul de puternica pentru a genera o incetinire a ritmului de crestere economica, cresterea salariala nu va face altceva decat sa duca la o inflatie majorata.

In timp, acest fenomen va antrena o spirala salarii/preturi care va acoperi beneficiile date castigurile rezultate in urma deprecierii valutei.

Problema monedei unice

La fel, adeptii unei iesiri temporare a Germaniei din zona euro sustin ca economia tarii este prea puternica pentru a permite tarilor din flancul sudic sa intre in competitie directa cu ea si sa imparta aceeasi valuta.

"Este o chestiune flatanta, dar deloc reala", spune bancherul. Inca din 2000, cresterea cumulata a PIB-ului Frantei a fost egala cu cea din Germania.

Irlanda si Spania au evoluat chiar mai bine decat cele doua tari, in ciuda dificultatilor in care s-au trezit din cauza gradului mare de indatorare.

Competitivatea unei economii nu tine doar de rata de schimb a valutei proprii. Fundamente economice precum productitivitatea, educatia, cercetarea si dezvoltarea, ba chiar si sistemul fiscal sunt cele care fac diferenta.

In aceste domenii, Germania este departe de a excela in fata altor tari europene. Din contra, Berlinul trebuie sa recurga rapid la un program de reforme pentru a-si pastra pozitia in zona euro si la nivel global.

In orice caz, ar fi absurd sa recurgi la modfificarea structurii zonei euro ori de cate ori competitivitatea economica a unei tari membre creste sau scade fata de medie.

Arhitectura viciata

Ultimul argument al adeptilor unui German-exit este ca arhitectura curenta a zonei euro este profund gresita, desi de obicei niciunul dintre acestia nu explica clar si in ce sens se observa acest viciu.

Ce-i drept zona euro nu indeplineste inca toate conditiile pentru a deservi cerintele unei uniuni monetare: o economie deschisa si diversificata, libera circulatie a capitalului si a fortei de munca sau flexibilitatea preturilor si a salariilor.

Sunt destul de multe de pus la punct, din acest punct de vedere, dar criza financiara de acum 7 ani a reusit sa aduca progrese importante in termeni de flexibilitate si integrare.

Zona euro probabil ca nu este perfecta, dar se dovedeste indeajuns de puternica pentru a rezista, crede bancherul german.

Una din conditiile importante, si adesea ignorate, a unei uniuni monetare de succes o reprezinta acordul comun pe fundamentele politicii economice.

Din acest punct de vedere, tari si guverne cu viziuni diferite, precum Germania, Franta, Spania sau Italia au reusit sa convina asupra principiului fundamental al crearii unei economii de piata.

Si mai notabil, toate aceste guverne au convenit ca intra in sarcina sectorului privat, si mai putin a statului, sa creeze locuri de munca, in conditiile in care o crestere economica sustinuta necesita o piata deschisa a muncii si a produselor.

Grecia, copilul problema

In cazul Greciei, aceste idei nu sunt pe deplin impartasite nici acum. Decenii la rand, statul elen a reprezentat cel mai mare angajator de pe piata muncii, fiind ultima speranta a muncitorilor greci.

Piata produselor a fost strangulata de zeci de norme, dictate ca urmare a influentei unor cercuri de interese. Sistemul acesta poate exista numai prin recurgerea la imprumuturi publice sustinute.

In ultimii 20 de ani, inclusiv in perioada anterioara integrarii Greciei in zona euro, deficitul anual real al statului elen a fost de peste 7% din PIB.

Preturile si salariile de Grecia au scazut acum indeajuns de mult pentru a reda competitivitatea economica, in schimb tara are nevoie urgenta de un cadru legal in care activitatea economica din sectorul privat sa infloreasca.

Daca conditiile atasate de cel de-al treilea program de asistenta financiara acordat Greciei vor ajuta tara sa se miste spre un model economic sustenabil, atuncii elenii vor avea un viitor in zona euro.

Supravietuirea in uniunea monetara inseamna, in primul si in primul rand, ca toti membrii sai sa aiba economii puternice si flexibile, ceea ce presupune ca fiecare dintre aceste state vor trebui sa depuna eforturi continue pentru a-si pastra competitivitatea economica.

Chestiunea daca o tara sau alta ar trebui sa paraseasca zona euro in functie de gradul de competitivitate al economiei sale ramane un exercitiu intelectual interesant, dar nu se constituie intr-o solutie a problemei.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3053 ori