Spania poate spulbera zona euro. Liderul Podemos ameninta Berlinul si Bruxellesul

Uniunea monetara din interiorul UE ar putea sa fie din nou scena unei inclestari politice pe tema austeritatii impuse de Berlin, dupa ce Grecia si Portugalia au ridicat primele obiectii in aceasta privinta.

Rezultatul alegerilor generale din Spania au adus pe scena forte noi, precum Podemos sau Ciudadanos, nascand temeri ca tara se va dovedi neguvernabila si prea putin dispusa sa isi respecte angajamentele economice asumate in cadrul programului bailout, anunta The Telegraph.

Gata cu politica dictata de Berlin!

Podemos, o miscare radicala condusa de Pablo Iglesias, a facut deja cunoscut, prin vocea liderului sau, ca nu mai accepta ca regula jocului sa fe dictata de lideri de la Berlin, Bruxelles sau de Banca Centrala Europeana.

"Mesajul nostru pentru Europa este clar. Spania nu va mai fi niciodata periferia Germaniei. Vom lupta sa redam intelesul termenului de suveranitate in aceasta tara", a declarat Iglesias.

Actiunile bancilor spaniole au fost primele care au avut de suferit, investitorii temandu-se ca o eventuala intrare la guvernare a Podemos ar putea anula programul de capitalizare al institutiilor de credit si ar duce la o cerere de restructurare a datoriei publice.

Banco Popular si Caixabank au fost printre marile perdante, actiunile lor depreciindu-se cu 7% intr-o singura zi. Indicele IBEX s-a depreciat cu 2,5% dupa aflarea rezultatului alegerilor.

Riscul s-a extins si asupra obligatiunilor de stat cu termen la 10 ani emise de Guvernul spaniol, acestea inregistrand o crestere cu 8 puncte de baza, urcand astfel randamentul lor cu 123 de puncte peste cel al obligatiunilor emise de Germania.

Pentru moment nu se poate vorbi de o revenire a crizei datoriilor in Spania atata vreme cat Banca Europeana Centrala continua achizitia de titlurilor de stat spaniole in cadrul programului de relaxare cantitativa.

Criza politica

Pentru luni bune de acum inainte, Spania se poate dovedi o natiune in deriva fara o forta politica capabila sa-su asigure majoritatea in Parlament.

Partidul Popular al premierului Mariano Rajoy a scazut de la 44% la doar 29 de procente in preferintele electoratului.

Potentialii aliati de pe centrul scenei politice, miscarea Ciudadanos, au manifestat ezitari ciudate in ultimele saptamani de campanie, intrand in Parlament cu un numar mai mic de mandate decat preconizau analistii.

Celalalt partid de referinta din Spania ultimilor decenii, Socialistii, sunt pe punctul de a se dizolva in cadrul unei miscari mai largi de stanga, reprezentata acum de extremistii din Podemos.

O alianta presupune compromisuri dureroase pentru fiecare din actorii politici, iar ultimele 8 luni de masuri populiste discrete adoptate de Popularii lui Mariano Rajoy pot costa mult evolutia economica a Spaniei.

In cazul in care alianta Socialisti-Podemos va prelua fraiele puterii in Spania, liderii acestor partide nu sunt asteptati sa imbratiseze pozitia FMI sau pe a aliatilor europeni referitoare la programul de reforme structurale care ar trebui efectuat in Spania.

Mai mult, un guvern de stanga in Spania va schimba echilibrul puterii in Consiliul European, punand capat dominatiei exercitate de Angela Merkel.

Pentru cancelarul german, acest lucru s-ar traduce printr-un dezastru al politicii externe a Germaniei, Merkel pierzand deja aliatii traditionali din Grecia, Portugalia si Italia in favoarea miscarilor de stanga, in vreme ce un scenariu similar sta sa se petreaca si in Franta.

Cochetand cu dezastrul

Cele opt luni de pre-campanie din Spania au insemnat un regres, Guvernul Rajoy facand treptat concesii care tind sa anuleze efectul reformelor din anii de dupa criza financiara din 2008-2009.

Rata somajului de 22% si lipsa investitiilor straine in Spania au deteriorat potentialul de crestere al economiei de la 3% la 1%, conform unei analize efectuate de economistii Societe Generale.

Datoria publica a crescut din nou la 100% din PIB, apropiindu-se de punctul in care aceasta ar putea fi declarata nesustenabila: 130% din PIB.

"Spania are acum un spatiu limintat de manevra in domeniul fiscal, iar orice soc extern poate impinge datoria publica spre un nivel nesustenabil", explica Yvan Mamalet, analist Societe Generale.

In ultimii ani, liderii europeni au vorbit de Spania ca despre copilul minune al austeritatii si reformelor adoptate in flancul sudic al UE.

Cu toate acestea, chiar daca economia tarii a intrat pe un curs de crestere, productia interna ramane in continuare cu 5% sub varful atins inainte de criza.

Economistii FMI au constatat ca deficitul structural al Spaniei a crescut de la 1,8% la 2,5 procente numai in ultimul an, ceea ce nu este de mirare cata vreme indicele NIIP (cel al investitiilor internationale) este la -90% din PIB, mult sub limita reprezentata de plasa de siguranta de 30%.

"Problemele structurale profunde au ramas aceleasi, iar vulnerabilitatile persista", afirma economistii Fondului.

Simon Tilford, reprezentantul Centrului European pentru Reforma, este de parere ca liderii UE sunt pe cale sa se insele amarnic daca confunda usoara crestere inregistrata de Spania in ultimul an cu o schimbare profunda a economiei acestei tari.

Din punctul sau de vedere, chiar si daca va depasi perioada actuala, Spania se va trezi in postura de economie lipsita de competitivitate pe piata, iar o noua criza economica pare iminenta in acest context.