Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Greaua mostenire a guvernelor Boc si Ungureanu

Greaua mostenire a guvernelor Boc si Ungureanu


Pe zi ce trece, temele politice pun in umbra subiectele economice. Apropierea campaniilor electorale si miscarile surprinzatoare de pe scena politica atrag atentia in dauna realitatilor din economia romaneasca. Iar mesajele care vin dinspre economie nu sunt dintre cele mai imbucuratoare.

Semnele recesiunii, tot mai evidente, sunt considerate de catre guvern ca nesemnificative. Asa si poate fi, dar dincolo de recesiune ramane o intrebare: cresterea prognozata de guvern si luata in calcul la construirea bugetului va putea fi atinsa? Cel mai probabil nu se va intampla asa, iar acest lucru va duce la o scadere a veniturilor. Ajustarea se va face ca de obicei pe seama taierii capitolului de investitii.

O posibila sursa alternativa, o colectare mai buna a veniturilor prin scaderea evaziunii, ramane doar o iluzie. Tinta pe care si-a propus-o premierul Mihai Razvan Ungureanu se va dovedi foarte curand a fi nerealista.

Scuzele sefului ANAF

Recent, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Sorin Blejnar, a explicat ca masurile antievaziune se simt in veniturile bugetare abia peste cativa ani. Procesele, recuperarile de bunuri, confiscarile de marfuri aduc bani in bugetul statului peste cativa ani din cauza procedurilor derulate in justitie.

Explicatia este mai degraba o scuza pe care seful ANAF a gasit-o si un pretext pentru a-si apara functia. Premierul Ungureanu a spus clar ca in doua luni, adica pana in data de 17 aprilie a.c., asteapta 7,5 miliarde lei la buget. In doua luni de zile, nu in doi ani.

In orice caz, scuzele lui Blejnar si ultraoptimismul lui Mihai Razvan Ungureanu nu vor face doi bani pentru buget. Nici anul acesta nu vor exista cresteri de venituri bugetare sau rezultate spectaculoase in lupta cu evaziunea.

Progresele in administrarea companiilor de stat sunt inexistente. Mult-trambitata privatizare a managementului s-a stins si nimeni, nici chiar FMI, nu mai asteapta nimic de la acest subiect. Este mai realist asa.

Privatizarea managementului era tot o smecherie politica. De fapt, companiile publice au nevoie ca managementul sa fie rupt de interesele directe ale coalitiei aflate la guvernare, au nevoie de aplicarea guvernantei corporative si, in general, de o buna administrare. Atat timp cat managementul companiilor de stat este considerat in mod fatal ca neputincios in a face o gestiune corecta si performanta, atunci nu ne putem astepta la nimic bun.

Campania de PR a privatizarilor

Actualul guvern a demarat, in schimb, o sustinuta campanie de privatizari. Fie a intregului pachet de actiuni (cum s-a facut la Cuprumin si se pregateste la Oltchim), fie prin vanzarea unor pachete minoritare (cum a avut deja loc la Transelectrica si se pregateste la alte companii energetice). Interesant este ca Transelectrica si Cuprumin sunt cotate la un nivel de pret foarte apropiat. Pretul de vanzare al Transelectrica este de aproximativ 230 milioane euro, in timp ce pentru Cuprumin ar trebui sa se plateasca aproximativ 200 milioane euro.

Undeva pare a se fi strecurat o greseala. In acest moment, nu se pot compara, totusi, cele doua companii. Si atunci, ori Cuprumin a fost supraevaluata (si vom vedea acest lucru foarte curand, atunci cand investitorii vor trebui chiar sa achite suma pe care au oferit-o pentru companie), ori oferta Transelectrica a fost subevaluata (si vom vedea acest lucru in urmatoarea perioada pe piata de capital).

Daca nu s-au facut pasi pentru ruperea managementului companiilor de stat de interesele politice, in schimb, coalitia aflata la guvernare a decis schimbarea conducerilor unor institutii de supraveghere a pietelor: piata de capital, asigurari, piata pensiilor private, fara sa ezite sa puna in fruntea si in componenta acestor institutii oameni de partid, apropiati de zona politica si ignorand complet specialistii independenti.

La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste autoritatile de supraveghere a pietei de energie, de gaze naturale, de telecomunicatii sau a resurselor minerale, care sunt practic subordonate politic si nicidecum independente.

Cui folosesc vanzarile de pachete minoritare?

Dincolo de preturile de vanzare a companiilor de stat, o intrebare persista: cui folosesc vanzarile de pachete minoritare? Cu siguranta, Bursei de valori care incearca sa se revigoreze pe baza acestor oferte publice si bugetului de stat care incaseaza banii obtinuti din privatizare. Dar companiilor, in sine, le foloseste in vreun fel aceasta vanzare de actiuni? Nu. Companiile nu primesc nici capital si nici un management mai bun.

Noii investitori au sanse mici sa se implice in management, ei pot cel mult sa preseze pentru plata unor dividende mai mari din eventualul profit obtinut. Cu toate acestea, companiile de stat au nevoie de bani pentru investitii si de management rupt de zona politica. Prin privatizarea lor pe bursa nu obtin nici una, nici alta.

Guvernele Boc si guvernul Ungureanu au amanat o serie de plati pentru pentru urmatorii ani. Este vorba, in primul rand, de platile din asa-numitul program de dezvoltarea a infrastructurii derulat de Ministerul Dezvoltarii Regionale. Lucrarile de pana acum s-au facut pe baza amanarii platilor bugetare.

Inca nu avem un calcul al sumelor angajate si care vor trebui platite de la buget in anii viitori. Se stie insa ca daca nu ar fi intervenit FMI, care a impus ca platile derulate de investitori in cadrul acestui program sa fie incluse in deficitul bugetar, s-ar fi ajuns la sume de ordinul a miliarde de euro, ceea ce ar fi insemnat o adevarata povara pentru bugetele urmatorilor ani.

Platile salariilor castigate in instanta, piatra de moara pentru viitoarele bugete

De asemenea, platile salariilor obtinute in instanta si amanate pentru anii 2013-2015 vor fi si ele o constrangere serioasa pentru viitoarele exercitii bugetare. Sa adaugam si platile care vor fi efectuate in contul imprumutului de la FMI si Comisia Europeana.

Tintele de deficit asumate deja de Romania in tratatul fiscal si trecerea, incepand cu anul acesta, la metodologia europeana de calcul a deficitului bugetar vor fi alte socuri bugetare care vor duce la o constructie bugetara plina de restrictii.
Amanarea unei decizii privind reducerea contributiilor sociale si amanarea liberalizarii tarifelor la energie electrica si gaze sunt mici bombe cu efect intarziat pentru anii urmatori.

Neclaritatea deciziilor din Romania

Avizele pentru explorarea in anumite perimetre a gazelor de sist, avizul de explorare a gazelor naturale in Marea Neagra in conditii economice neclare, la fel si la exploatarea zacamintelor de la Rosia Montana, marile intarzieri in atragerea de fonduri europene si riscul evident de a pierde alocari bugetare europene in anii 2014-2020, inchiderea unor mine cu imprumuturi de la Banca Mondiala sunt decizii care vor avea implicatii majore in urmatorii ani.

Toate aceste elemente sunt deja luate in calcul de o viitoare guvernare ca pe coordonatele unei noi grele mosteniri ale guvernelor Boc si Ungureanu. In campaniile electorale se vor vinde, ca de obicei, iluziile prosperitatii si ale dezvoltarii.

Dupa campanie se vor scoate de la naftalina rufele murdare ale grelei mosteniri. Romanii ar trebui sa ramana cu picioarele pe pamant, in masura in care pot face acest lucru. Economia, chiar daca pare ca arata mai bine decat in urma cu un an sau doi, va avea in continuare multe zone sensibile si putine surse de dezvoltare. In alegeri se va defila cu promisiuni de crestere economica.

Promisiunile exagerate vor fi imposibil de pus in practica in conditiile constrangerilor europene, dar si a traditionalei slabe guvernari romanesti.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 1407 ori