Editorial Mircea Cosea. Turismul romanesc: de la frunzulita la putul de adancime

Vineri, 26 Iulie 2013, ora 09:20
7681 citiri
Editorial Mircea Cosea. Turismul romanesc: de la frunzulita la putul de adancime

Citesc si vad la televizor ca "ciuca Europei", "falimentara si indisciplinata" Grecie a reusit intr-o singura luna sa aiba din turism venituri ce depasesc un miliard de euro. Vad ca, in pofida grijuliilor atentionari pe care Ministerul Afacerilor Externe de la noi le transmite despre dificultatile ce pot aparea ca urmare a manifestatiilor si grevelor din Grecia, romanii nu pregeta sa plece cu zecile de mii in concediu pe plajele grecesti.

Oare ce am putea face in Romania pentru a fi si ea la fel de atractiva pentru turistii straini? Evident, nu putem avea nici soarele, nici apa albastra a Egeii si nici savoarea proaspetelor fructe de mare, dar nici nu cred ca am avea nevoie.

Dupa parerea mea, este gresit sa mai credem ca peisajul si conditiile naturale sunt in continuare o conditie sine qua non a dezvoltarii turismului. Chiar daca elementele naturale sunt importante, ele nu mai sunt determinante din momentul in care turismul a devenit un serviciu cu atribute industriale.

"Industria turismului" se bazeaza, dar si genereaza in mod continuu, politici si modele de dezvoltare din ce in ce mai elaborate care descopera sau creaza atractivitati mult mai variate si mai interesante decat clasicul peisaj, fie el marin sau montan, decat diferentele climatice sau decat facilitatile curative. Este deja cunoscut turismul cultural, citadin, religios, culinar, bacchusian, de cazinou sau chiar de prostitutie. Practic, turismul a devenit o activitate de cerere si oferta bazata pe punerea in valoare a unor factori de avantaj comparativ, din cele mai variate domenii, capabili de a fi transformati in factori de avantaj competitiv.

Tranzitia de la artizanat la industrie

Am o deosebita stima pentru actualul ministru, doamna Maria Grapini. Am remarcat de multi ani indarjirea si inteligenta cu care a aparat cauza patronatului roman si lupta sa pentru un mediu economic mai favorabil acestuia. Am deplina incredere in buna sa intentie si in efortul vizibil pe care il face pentru a revigora turismul dar, cu sincera prietenie, trebuie sa-i spun ca deocamdata nu am nicio dovada ca va reusi sa ridice turismul romanesc de la stadiul de artizanat la cel de industrie.

Initiativele domniei sale, masurile pe care le-a luat, intentiile pe care le-a declarat nu reprezinta, dupa parerea mea, decat incercari de a repara pe ici sau pe colo un sistem care de mai bine de douazeci de ani nu a beneficiat de niciun concept de dezvoltare, de nicio strategie si de niciun program serios de investitii.

Mai mult decat o incercare de romanizare a lui Disneyland prin Dracula Parc si cateva partii de schi acolo unde nu prea ninge, nu s-a facut nimic. Hotelierii de pe litoral de abia si-au tras sufletul in concurenta cu bulgarii, pensiunile agroturistice au suferit de lipsa infrastructurii, siturile arheologice sunt in paragina iar Delta e din ce in ce mai poluata.

Ceea ce ar trebui sa existe cat mai curand posibil este un concept al dezvoltarii turismului, sau, mai precis, o politica a turismului care sa nominalizeze si sa prioritezeze obiective in concordanta cu dezvoltarea economica de ansamblu si cu indicatorii convergentei reale la nivel UE. Doar asa cred ca am putea deveni o tara cu o industrie turistica apta sa puna in valoare factorii de avantaj comparativ pe care ii avem, de la conditii naturale la traditii, cultura, arta,etc.

Iata ce cred ca ar trebui sa constituie o minima schema de lucru a acestei strategii de politica a turismului:

  • Identificarea tipului de turist interesat de Romania. Inainte de 1990 Romania a dezvoltat un turism adresat cetatenilor tarilor socialsite care doreau o vacanta pe litoral dar care nu puteau merge in occident. Turistii cehi, polonezi si est-germani veneau in numar mare si populau hotelurile tip blochaus de la Mamaia pana la Mangalia. In prezent, acestia pot merge oriunde vor si, evident, nu mai sunt interesati de conditiile din Romania.

    In acest caz, cui ne adresam? Ce categorie de cetateni straini sunt acum interesati? Ce categorie sociala, ce grupa de varsta, ce nationalitati?

  • Dezvoltam tote formele de turism sau ne specializam pe un tip la care putem avea avantaj de piata? Problema este delicata si dificila dar trebuie analizata. Este convenabila o dezvoltare variata dar avantajele sunt mult mai mari in cazul unei specializari cu valente de monopol pe piata ofertei turistice. Turcia, de exemplu, a practicat si inca practica o specialiazare pe costuri, obtinand monopolul optimului de pret pe unitate de serviciu, dar pot fi specializari si pe servicii sau produse indiferent de pret: vanatoare, tratamente balneare, arheologie, produse si hrana bio etc.
  • Dezvoltarea prin parteneriat public-privat si national-international. Nevoia uriasa de fonduri pe care o dezvoltare moderna a turismului o necesita in Romania impune un parteneriat public-privat (din pacate, legea inca nu poate trece de parlamenmt) dar si unul national-international, nu numai in sensul obtinerii de fonduri comunuitare, dar si in sensul colaborarii la nivel institutional cu mari si cunoscute firme de turism din stainatate (tur operatori) in scopul unei mai facile patrunderi pe piata internationala.
  • Trecerea turismului pe schema de prioritate a dezvoltarii nationale in sistemul politicii fiscale. O dezvoltare reala a turismului nu mai poate fi posibila in actuala structura a economiei romanesti doar prin veniturile proprii ale intreprinzatorilor, Este necesara o "incurajare fiscala" de tipul reducerii TVA. Insist asupra acestui fapt si datorita recentei experiente grecesti.

    Desi initial UE si FMI s-au opus reducerii TVA in turism, guvernul grec a reusit sa obtina acordul printr-o demonstratie competenta a avantajului pe termen mediu pe care aceasta reducere ar avea-o asupra deficitului bugetar. In Franta, inca din 2010, TVA in restauratie (restaurante, baruri,unitati de alimentatie self service de camping) s-a redus considerabil pentru a promova turismul. Oare Guvernul roman nu ar putea face acelasi lucru?

  • Coordonarea politicii turismului de la nivel ministerial la nivel local. Se manifesta o lipsa de colaborare si coordonatre intre centru si teritoriu prin deficiente de coordonare in spatiu si timp a unor manifestari cu caracter turistic. Diversele " festivaluri sau sarbatori" organizate local (ale ciresilor, gogosarilor, ale produselor traditionale, de folclor sau traditii) se suprapun sau nici nu se cunosc indeajuns pentru a fi exploatate prin programe adresate turistilor straini. Lipsa de preocupare a primariilor pentru pastrarea "mediului de viziare" al unor zone sau centre de interes turistic neutralizeaza efortul ministerial si al agentiilor de turism pentru captarea interesului turistilor.

    Exemplul cel mai edificator este cel al Bucurestiului care, din lipsa de interes a arhitectului sef al Capitalei si a primarilor de sector degradeaza aspectul general al orasului si mai ales al zonelor notate pe gid ca fiind "perle ale capitalei". Practic, nu exista stalp, gard, statuie sau arbore de la piata Revolutiei pana la piata Unirii si Centru Vechi pe care sa nu fie lipit un afis pe care scrie "Sapam puturi de adancime". Este o poluare vizuala care atesta nu numai nesimtirea celor care le-au lipit (care isi dau si numarul de telefon) dar si nesimtirea acelor alesi sau functionari publici care permit o asemenea profanare a peisajului bucurestean pe care ni-l dorim admirat de turisti.

  • Iata cum riscam sa cadem din lac in put, adica de la fruzulita la putul de adancime.

    Bugetarii din Capitală care vor avea salarii mai mari. Majorări prioritare pentru cei fără studii superioare
    Bugetarii din Capitală care vor avea salarii mai mari. Majorări prioritare pentru cei fără studii superioare
    Consiliul General al Capitalei a aprobat vineri majorarea salariilor de bază pentru funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al primarului general şi din cadrul serviciilor şi...
    BNR și-a dat avizul pentru a fi apărătoarea consumatorilor în relația cu băncile, Sindicat: „Măsura va duce la scăderea protecției consumatorilor”
    BNR și-a dat avizul pentru a fi apărătoarea consumatorilor în relația cu băncile, Sindicat: „Măsura va duce la scăderea protecției consumatorilor”
    Banca Națională a României (BNR) și-a dat avizul vineri, 29 martie, pentru o propunere legislativă care ar muta în sarcina băncii centrale protecția consumatorilor în relația cu...
    #editorial Mircea Cosea, #dezvoltare turism romanesc, #strategie turism , #Afaceri