Editorial Mircea Cosea. Un sector exotic si arhaic: economia tiganeasca

Miercuri, 28 August 2013, ora 08:05
10045 citiri
Editorial Mircea Cosea. Un sector exotic si arhaic: economia tiganeasca

A trebuit sa moara o personalitate a etniei rome pentru ca mass-media sa acorde mai multa atentie opiniilor si pozitiei unor alti reprezentanti de seama ai acestei etnii.

A fost un prilej de intalnire cu diversi conducatori ai unor comunitati locale de romi care au adus in fata opiniei publice imaginea unei alte lumi pe care o cunoastem prea putin si care nu are nimic de-a face cu cea promovata de vedete maneliste, regi autoincoronati sau chiar de politicieni eleganti si elitisti care se declara "tigani", ca sa dea bine la televizor.

Exista o economie de tip etnic

Lumea tiganeasca (termenul nu are in acceptiunea mea nici cea mai mica nota peiorativa) este interesanta si din punct de vedere economic. Nu impart economia romaneasca in "sectoare ale etniilor", dar nu pot sa nu admit ca putem vorbi de o "economie tiganeasca" deoarece am argumente pentru o tratare speciala a ceea ce as putea numi activitati economice specifice conceptual, structural si managerial acestei etnii. Evident, nu ma refer la activitati ale meseriilor traditionale (lingurari, spoitori, lautari, caldarari etc.), ci la activitati economice in sens larg.

Desi nu exista date oficiale, este evidenta din realitatea ultimilor ani bogatia imensa pe care reprezentantii acestei etnii au adunat-o, reprezentand o acumulare neta de capital, de neimaginat in conditiile normale de rulare a capitalului pe o piata de tip european si chiar pe o piata romaneasca inca afectata de presiuni monopoliste si relatii clientelare.

Cum se explica acest succes al economiei tiganesti?

La nivelul cetateanului de rand, economia tiganeasca are imaginea imbogatirii rapide si spectaculoase a acestei etnii, dupa 1990, exclusiv prin camata, prostitutie, droguri, cersetorie si delicventa de orice tip. Este imaginea unei economii care viciaza mediul economic si social si care nu ar fi putut prospera decat in conditiile unii stat slab din punct de vedere institutional sau in conditiile unui stat corupt, complice la ilegalitati si la evaziunea fiscala.

Din pacate, acesta imagine corespunde in mare masura realitatii. Chiar daca nu intreaga etnie este responsabila pentru aceasta situatie, generaliazarea nu poate fi evitata. "Operatiunile" care caracterizeaza economia tiganeasca din Romania nu ar putea fi comparate decat cu cele de tip mafiot din prima jumatate a secolului XX de pe teritoriul SUA, dar trebuie spus ca nu ar fi decat o comparatie pur teoretica intrucat nu exista nicio similitudine de conditii si de oportunitati istorice.

De ce, dupa 1990, in nicio alta tara, diferitele grupari etnice locale sau emigrante (albanezi, tunisieni,ucrainieni,etc) recunoscute pentru tendinta de a practica acelasi tip de activitati (camata, prostitutie,droguri,etc) nu au avut acelasi succes ca economia tiganeasca ?

Un posibil raspuns poate fi gasit in specificul acestei economii care dispune de cateva avantaje comparative fata de tipul clasic al economiei de piata.

Intre exotism si arhaism

Economia tiganeasca are un specific ce ar putea fi caracterizat drept exotic si arhaic caci, la fel ca orice exotism isi are radacinile in alte locuri si impresioneaza prin aspecte neobisnuite, ciudate, unice. Astfel:

  • Organizarea ecomomiei tiganesti este de tip tribal cu influente asiatice. Pastrand proportiile si principiile se poate spune ca este o asemanare cu tipul japonez de organizare, pe caste, care a caracterizat economia Japoniei pana spre sfarsitul secolului XX. Tipul tribal tiganesc presupune o stratificare extrem de riguroasa de reguli de functionare stricte, ce conduc la o erarhizare care, in termeni economici, inseamna o subordonare totala (de tip feudal) fata de sefi. Motivarea activitatii si recompensarea ei nu se fac prin criterii de eficienta ci prin rangul si statutul fiecarui participant. Este, fara indoiala, un avantaj comparativ indiscutabil, cheltuelile cu retribuirea muncii nefiind determinate de dinamica pietei muncii, ci de ierarhizarea tribala in conditii de autoritarism violent.
  • Procesul de concentrare a capitalului si a deciziei este mult mai simplu, mai rapid si mai eficient decat intr-o economie clasica de tip piata, datorita stratificarii strcuturii sociale la nivelul etniei. Structura piramidala feudal-tribala imparte etnia in "plebe" si "conducatori", rezultatele activitatilor economice fiind concentrat aproape in totalitate la nivelul unei minoritati cu drept de "viata sau moarte" (in sens economic) asupra majoritatii.
  • Capacitatea de transformare a unor avantaje comparative in avantaje competitive se traduce la nivelul economiei tiganesti in capacitatea extraordinara a acesteia de transformare a unor indeletniciri traditional tiganesti in oferte exclusive cu atribute monopoliste pe diferite segmente ale cererii intregii piete romanesti. Desi pare fara importanta, oferta de "entertainment" pentru orice fel de eveniment sau sarbatoare vine majoritar din partea economiei tiganesti. Manelismul (trebuie adaugat si "ghicitul") sunt, la nivelul actualului grad de cultura al societatii romanesti, activitati cu rulaj mare de fonduri si cu un grad de evaziune nemaintalnit in alte domenii de activitate.
  • Economia tiganeasca dispune de un alt avantaj comparativ fata de economia clasica si prin faptul ca nu presupune cheltuieli de natura sociala. La nivelul etniei, acumularile de capital sunt utilizate exclusiv in folosul elitei tribale, fara nici o responsabilitate pentru soarta plebei, care traieste in majoritatea ei sub orice limita a saraciei. Sarcina sustinerii sociale a acesteia este lasata in seama economiei nationale romanesti.
  • Concluzii

    Camata, prostitutia, drogurile, furturile, cersetoria si alte "activitati" sunt in cele mai multe cazuri catalogate ca delicte sau "acte reprobabile si imorale", dar nu trebuie niciodata uitat ca, inainte de toate, sunt activitati economice deoarece (ne place sa recunoastem sau nu) creaza locuri de munca si aduc profit. Ce fel de locuri de munca, ce fel de profit si pentru cine este acest profit sunt insa intrebari si probleme importante care ar trebui sa ne intereseze.

    Economia tiganeasca este o realitate a actualei economii romanesti si tinde rapid sa devina o realitate a economiei europene. Grav nu este numai faptul ca in marea ei majoritate este o economie delicventa si evazionista, ci si faptul ca oricat de profitabila ar fi, ea nu contribuie cu nimic la imbunatatirea situatiei acestei etnii, nu contribuie nici la eliminarea saraciei, nici la culturalizarea si nici la integrarea ei in societate. Este o economie cu reguli si principii feudale, care are ca scop doar imbogatirea la cote extreme a unei minoritati de sefi, bulibase, regi sau imparati.

    Concluzia finala este o intrebare: intr-un stat membru al Uniunii Europene cum este Romania, economia tiganeasca este imposibil de controlat sau este tolerata? Inclin sa cred ca este tolerata.

    Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

    #economie tiganeasca Romania, #economie etnica, #editorial Mircea Cosea , #stiri Mircea Cosea